Cum sunt îngropate dosarele penale ale milionarilor cu balastiere. Posibile legături între anchetatori și suspecți

Furtul de agregate minerale de pe cursurile de apă din județ reprezintă, pentru mulți agenți economici cu obiect de activitate în domeniu, un adevărat obicei. Date neoficiale arată că, anual, sunt sustrase cantități de ordinul zecilor de mii de tone de balast, un material foarte căutat printre constructori și a cărui preț a atins, în acest an, adevărate recorduri.

Atacul.ro a dezvăluit, în ultimii ani, cum sunt sustrase cantități impresionante de balast și cum autoritățile, în acest context, au rămas în starea flască, în care se află aproape permanent.

Sursele noastre afirmă că, de multe ori, furtul de agregate ajunge să egaleze, ca și volum, cantitatea pe care agentul economic o exploatează legal, prin închirierea de perimetre de la „Apele Române”. Aceste practici ale celor certați cu legea ar trebui să fie contracarate în forță de autorități. Nu ar trebui să existe o zi fără ca angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț să facă verificări în teren, la perimetrele de exploatare și nu numai. Însă, inspectorii cu atribuții de control sunt foarte rari, așa că singurul inspector de la Neamț ajunge pe teren când poate. Este un aspect foarte important, menținut de șefii de la București, situație suspectă deoarece aceștia refuză să suplimenteze posturile de inspectori de ape. Asta s-ar putea traduce inclusiv printr-o complicitate cu hoții de balast.

Grav este că multe dintre acele contravenții aplicate în urma unor încălcări ale Legii apelor (107/1996) sunt anulate de instanțele de judecată. Au fost situații când agenții constatatori au încadrat faptele greșit, iar magistrații nu au avut ce face decât să anuleze amenzile.

De asemenea, dosarele penale întocmite la Legea apelor, și așa puține, nu ajung în instanță decât în procent foarte mic.

Majoritatea dosarelor sunt … clasate

Atacul.ro a constatat că cel mult 1 din 5 dosare întocmite pentru infracțiuni la Legea apelor sunt finalizate cu trimitere în judecată, restul fiind clasate din diverse motive. Cauzele sunt instrumentate de polițiști sub directa supraveghere a procurorilor. Lucrătorii de poliție sunt cei care fac propuneri în dosar, iar procurorii și le asumă.

Potrivit Poliției Neamț, numărul de dosare penale întocmite, în perioada 2013 – 2022, privind infracțiuni prevăzute și pedepsite de Legea apelor este de … 68 de dosare în 9 ani! În cele mai multe situații (90%) a fost vorba despre infracțiuni de furt de agregate minerale.

Conform instituției, în intervalul 2015-2019 au fost întocmite numai 19 dosare penale pentru infracțiuni la Legea apelor. Situația s-a schimbat în 2020, când au fost înregistrate 7 dosare. Recordul îl deține anul 2021, până în prezent fiind înregistrate 18 dosare penale privind infracțiuni la Legea apelor. Multe dosare penale au fost întocmite ca urmare a unor articole publicate în atacul.ro. Vorbim atât despre situații de furt de agregate, dar și de alte infracțiuni cum ar fi construcții în albie fără aviz de gospodărire a apelor, poluare continuă etc.

Față de anul trecut, numărul dosarelor penale s-a dublat, iar față de acum doi ani este aproape de cinci ori mai mare.

Întrebați care au fost soluțiile propuse de către polițiști în dosarele penale de mai sus, cei care conduc Inspectoratul Județean de Poliție Neamț au refuzat să răspundă. Ni s-a comunicat că informațiile respective nu fac parte din categoria informațiilor de interes public și ni s-a sugerat să ne adresăm parchetelor care au supravegheat cercetările în respectivele dosare. Deși, așa cum am menționat, noi am vrut să aflăm ce soluții au propus polițiștii, nu ce au aprobat procurorii.

Rezultatele ținute ascunse, semnal de alarmă pentru Centru

Refuzul IPJ Neamț de a face publice soluțiile propuse de polițiști în aceste dosare urmărește ascunderea unor rezultate rușinoase, și anume faptul că cele mai multe dintre lucrările penale înregistrate, peste 50%, au fost soluționate cu clasare. Procentul este mare și ar trebui să stârnească interesul celor de la București. Nu ar fi rău dacă o comisie, în care s-ar afla profesioniști integri, ar verifica modul în care au fost soluționate aceste dosare penale.

De exemplu, atacul.ro deține informații despre 5 cauze penale (la Legea apelor) înregistrate în anul 2013, dintre care doar unul singur (1!) a ajuns în instanță, inculpatul fiind condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, iar firma, inculpată și ea în cauză, la plata unei amenzi penale.

Unul dintre cele cinci dosare menționate a fost înregistrat după ce polițiștii și angajații de la „Apele Române” au constatat că, pe malul drept al Bistriței, pe raza comunei Rediu, se fură balast. A fost vizată firma lui Dumitru Pisaltu, care deține în zonă o stație de sortare ce a funcționat mult timp ilegal, fiind nereglementată din punct de vedere al gospodăririi. Situația a fost tolerată ani la rând de conducerea SGA Neamț, care știa ..inclusiv că fratele lui Pisaltu lucra la Garda de Mediu Neamț.

Lucrarea penală a fost mult timp tărăgănată, iar împotriva lui Pisaltu a fost începută, într-un târziu, urmărirea penală. În final, soluția a fost de scoatere de sub urmărire penală, așa că nimeni nu a fost tras la răspundere pentru furtul de balast.

În același an, într-un alt dosar a fost cercetat, tot pentru furt de agregate minerale, Daniel Dumitru Niță, patronul Trust CCDP SRL. Dosarul a fost întocmit după ce în aval de podul de pe râul Bistrița, de la Roznov, au fost identificate gropi rezultate din excavări ilegale de agregate minerale. În apropiere a fost depistat un excavator al firmei Trust CCDP. S-au făcut măsurători, inclusiv fotografii, însă nu au fost de ajuns, pentru că Niță a fost scos de sub urmărire penală. La propunerea polițistului de caz și cu acceptul procurorului, evident.

Un alt dosar penal, înregistrat în anul 2013, l-a vizat pe Lucian Dumitru Pavăl, din Bârgăuani, cercetat pentru lucrări ilegale la un iaz. În urma controlului din teren s-a constatat că iazul nu deține autorizație de functionare în siguranță a barajului acumulării, dar nici autorizație de gospodărire a apelor. Ulterior controlului, la îndemnul unor cunoscători, probabil din SGA Neamț, proprietarii au spart betonul barajului și au făcut ilegal o breșa unde au construit, fără acte de reglementare de gospodărire a apelor, un evacuator de „ape mari”. Persoane din Poliție și din SGA au „colaborat profitabil”, astfel încât soluția în dosar a fost „clasare”.

Tot în 2013, în zona Adjudeni, comuna Tămășeni, a fost depistat un furt de agregate minerale, pe malul stâng al Siretului. A fost suspectat Petru Meluț. Primele cercetări au arătat că acesta a adus pe ascuns utilaje grele și o stație mobilă de sortare și a sustras balast. Zona se află în Situl Natura 2000, iar custodele rezervației a intervenit pentru a nu i se mai aprobe perimetre de exploatare. A reușit în primă fază, după care situația a revenit la normalul lui Meluț. Și acest dosar a fost soluționat cu clasare.

Singurul dosar care a fost trimis în judecată este cel al lui Vasile Rachian din Roman, care a și fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. Societatea lui Rachian, pe care funcționase ilegal un iaz vreme de aproape 7 ani, a fost și ea sancționată cu amendă în valoare de 12.000 de lei. Rachian a exploatat un iaz construit ilegal pe cursul râului Glodeni, pe raza satului Chilii, comuna Valea Ursului. Aici a fost ridicat ilegal un baraj artificial de acumulare din pământ şi dale de beton cu o lungime de 300 m , înălţime de 4 m şi lăţime de 4 m. Iazul a fost folosit pentru activităţi de piscicultură, fiind înregistrat în evidenţa Administraţiei Bazinale de Apă Siret Bacău. Numai că Rachian nu a făcut demersurile legale pentru a-și autoriza iazul. Pentru asta a fost amendat și notificat, dar tot degeaba. În  iulie 2013 s-a constatat că nu depusese niciun efort în vederea obţinerii documentaţiei şi autorizaţiilor, motiv pentru care a fost întocmit dosarul penal.

Faptul că iazul a funcționat ilegal timp de 7 ani este explicat de cunoscători prin faptul că proprietarul Rachian avea relații bune cu oameni din Poliția Roman, dar și din IJP Neamț.

Cel mai exemplu despre cum sunt anchetate faptele de furt de balast este cel în care a fost vizată firma Pro Invest SRL, a fiului fostului deputat PSD de Neamț, Ioan Munteanu. Vorbim despre un furt de 1 milion de lei, faptă săvârșită lângă un perimetru închiriat de Pro Invest SRL. Dosarul a fost îngropat, pentru că polițiștii nu au fost în stare să finalizeze ancheta în timp util și a intervenit termenul de prescripție.

Daniel MURARU

Citește și:

O anchetă de toată jena și un milion de lei făcut cadou hoților. Principalul suspect – Pro Invest SRL, firma fiului ex-deputatului Munteanu

Cariera ilegală de la Bârgăuani, afacerea partenerului lui Ginel, cumătrul lui Ionel Arsene. Nisipul, transportat cu mașinile Aqua Parc

Iată dovada! Cum a încercat primărița Crețu să-i acopere pe angajații Aqua Parc prinși de polițiști furând balast

Am mai pus un proprietar de balastieră cu botul pe labe. Trust CCDP, amendată că a exploatat ilegal balast din albia râului Bistrița