Și-au făcut norma de amenzi cu un orfan amărât și bolnav. Amendat de polițiști pentru că nu avea bicicleta dotată corespunzător

Foto: Florin Munteanu

Un tânăr, în vârstă de 29 de ani, din comuna Pângărați, județul Neamț, care trăiește dintr-o indemnizație socială de 1.200 de lei/lună, a fost amendat de un echipaj de poliție pe motiv că nu avea cartea de identitate la el, iar bicicleta cu care se deplasa nu era dotată corespunzător. 

Amendat cu 810 lei

S-a întâmplat azi dimineață, în jurul orei 7.35, când Florin Munteanu, care se deplasa cu bicicleta pe drumul comunal din satul Pângărăcior, a fost tras pe dreapta de un echipaj al Secției de Poliție Gârcina. Agentului de poliție Adrian G. i-a revenit sarcina să-l verifice pe Florin și bicicleta cu care circula. Polițistul a constatat că tânărul nu avea cartea de identitate asupra lui, iar bicicleta nu avea nici sonerie, mijloc de iluminare și nici „dispozitiv reflectorizant”. În consecință, tânărul a fost sancționat cu 810 lei. 

„L-am văzut pe Florinel în fața casieriei”

Tot astăzi, Florin Munteanu s-a prezentat la casieria Primăriei Pângărați ca să-și plătească amenda, fapt care i-a impresionat pe angajații instituției, mai ales în contextul în care mulți dintre cei sancționați uită să-și achite amenzile.

„Dimineață am ajuns la primărie și l-am văzut pe Florinel în fața casieriei. Un băiat pe care îl știu de ani de zile. Harnic, respectuos, cu zâmbetul pe buze mereu, deși viața nu i-a dat niciodată prea mult. Orfan de mic, bolnav, trăiește dintr-o pensie de boală și o indemnizație socială, aproximativ 1.281 lei pe lună. Din banii ăștia plătește chirie, medicamente pentru astm și încearcă să mai și mănânce. Hainele lui uzate spun tot. Nu s-a plâns niciodată. Muncește cât poate, ajută pe unde poate și își vede de viață. Astăzi stătea cu o hârtie în mână. 810 lei amendă. Dată de un agent din cadrul Secției de Poliție Gârcina. Pentru că nu avea buletinul la el și pentru că bicicleta nu avea sistem de iluminare… ziua… pe un drum comunal. În timp ce mergea la farmacie să-și ia medicamentele. 810 lei înseamnă pentru el mai mult de jumătate din venitul lunar. Adică bani de mâncare, medicamente și chirie pentru o lună. Și atunci întreb: unde mai este măsura? Unde este discernământul? Unde este omenia? Legea trebuie respectată, dar legea nu e făcută să strivească oameni deja loviți de viață. Există avertisment. Există individualizare. Există posibilitatea să vezi omul din fața ta, nu doar rubrica din procesul-verbal. Trăim într-o realitate în care, prea des, cei cu relații se descurcă, iar cei fără sprijin plătesc până la ultimul leu. Cei care au bani scapă. Cei săraci sunt sancționați fără milă. Soarta e nedreaptă uneori. Statul nu ar trebui să fie. Nu contest legea. Contest lipsa de proporție atunci când vorbim despre oameni vulnerabili. Îl voi sprijini pe Florinel juridic, voi depune plângerea contravențională și voi face toate demersurile legale necesare, inclusiv discuții instituționale, pentru ca astfel de situații să nu devină o normalitate. Nu caut scandal. Nu caut imagine. Dar nu pot să stau indiferent când un om care abia are bani de pâine este pus să plătească o amendă care îl rupe în două”, ne-a declarat Laurențiu Radu, care i-a promis tânărului că-l va ajuta să conteste procesul-verbal de contravenție în instanță.

Unde-i lege nu-i tocmeală, însă polițistul ar fi putut da dovadă de înțelegere și să-i aplice biciclistului un avertisment. Nu de alta, dar amenda pe care i-a aplicat-o reprezintă două treimi din venitul lunar al tânărului. Agentul ar fi trebuit să-și dea seama că are de-a face cu un caz special. 

Într-un județ în care mașinile cu lemn furat circulă nestingherite, uneori chiar „monitorizate” pentru a nu fi oprite accidental, polițiștii au găsit de cuviință să sancționeze un amărât pentru că nu avea bicicleta dotată cu cele necesare. De hoții de lemne au „grijă” avertizorii de mediu, prioritățile polițiștilor din stradă fiind cu totul altele. De ce oprești un camion cu lemne ca să-l verifici, când este mult mai simplu să aplici amenzi amărâților care abia își duc traiul de pe o zi pe alta? 

D. MURARU