Cîțu, Arsene, Carabelea & Comp, dispreț față de lege. Toți joacă strâmb, iar ANI privește

Șefii guvernelor și liderii politici ar trebui să fie exemple de corectitudine, iar acolo unde se constată că aceștia încalcă legea, autoritățile statului ar trebui să intervină rapid și să ia măsuri. Una dintre obligațiile celor care lucrează la stat este aceea de a completa și de a depune, anual, declarații de avere și de interese, care, ulterior, sunt făcute publice. Documentele trebuie să fie completate cu respectarea unei serii de obligații impuse de lege. Instituția abilitată să ia măsuri împotriva celor care nu-și depun declarațiile de avere și interese sau le depun incomplete sau incorecte este Agenția Națională de Integritate (ANI). Inspectorii instituției ar trebui să intervină ori de câte ori constată că legea nu este respectată, fie că vorbim despre o stare de incompatibilitate, fie că vorbim despre inadvertențe în declarațiile de avere și de interese.

Cei care sunt obligați să completeze și să depună declarațiile de avere și interese trebuie, printre altele, să precizeze dacă au oferit bani cu împrumut sau dacă au luat bani cu împrumut de la bănci, persoane fizice sau firme. Pentru împrumuturile oferite sau contractate, cel care completează declarația de avere este obligat să menționeze de la cine sau pe cine a împrumutat. Doar Agenția Națională de Integritate poate, după ce analizează situația, să decidă anonimizarea acestor informații. Așa stipulează legea, dar în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Atacul.ro a identificat mai multe personalități politice cu funcții în Guvernul României, în administrația județeană sau locală care completează aiurea spațiile din declarațiile de avere la rubricile „Plasamente” și „Datorii”, în sensul că nu precizează numele persoanelor fizice sau firmele de la care au luat cu împrumut sau au oferit cu împrumut bani. O face de câțiva ani Florin Cîțu, premierul României, o face, tot de câțiva ani, și Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, iar mai nou, pe listă a apărut și numele unor politicieni noi, cum ar fi Andrei Carabelea, primarul orașului Piatra-Neamț.

Începând din 2017, în declarațiile de avere ale lui Florin Cîțu apare un împrumut acordat în nume personal, în valoare de 36.000 de euro. Premierul nu menționează nici în declarația depusă recent pe cine a împrumutat, trecând în document doar „Împrumut persoană fizică”. Ar putea lua exemplu de la colegul său de guvern, vicepremierul Dan Barna, care a fost corect și a menționat numele persoanei pe care a împrumutat-o cu bani.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a procedat la fel ca premierul Cîțu, menționând în declarația de avere că a acordat și luat împrumuturi de la persoane fizice, fără a menționa care sunt acestea, așa cum prevede legea. Arsene procedează așa de câțiva ani, fără ca inspectorii ANI să-l oblige să facă publice informațiile respective.

Ionel Arsene nu numai că nu a făcut public numele celor de la care a împrumutat sau a oferit cu împrumut bani, dar a și uitat să menționeze împrumuturi făcute. Este cazul împrumutului de 60.000 de euro, contractat, în 2015, de la omul de afaceri Mihai Bîrliba, împrumut pe care a omis să-l declare.

Deși e mai tânăr în politică, Andrei Carabelea, primarul orașului Piatra-Neamț, a călcat rapid pe bec și a procedat la fel ca Arsene și Cîțu, menționând că a luat cu împrumut 95.000 de lei de la „persoane fizice”, fără a menționa și numele acestora.

Gabriel Jucan, consilier în Consiliul Local Piatra-Neamț, fost corect și a  menționat în declarația de avere că l-a împrumutat pe Carabelea cu 45.000 de lei. În declarația consilierului local, cea din 2020, este menționat și un împrumut de 50.000 de lei acordat colegului Constantin Teodorescu, cel din urmă „omițând” să declare banii luați de la Jucan.

În declarația din 2021, Jucan nu a mai menționat acest împrumut, semn că a fost returnat.

Doar Teodorescu nu amintește nimic de banii luați cu împrumut de la Jucan.

Ce spune Agenția Națională de Integritate

Inspectorii ANI spun că persoanele care au obligația de a-și declara averile și interesele sunt obligate să menționeze numele celor pe care îi împrumută sau de la care iau bani cu împrumut. Doar inspectorii de integritate se pot pronunța cu privire la anonimizarea informațiilor cuprinse în declarațiile de avere. În plus, Ghidul de completare a declarațiilor de avere și interese de pe site-ul ANI este în vigoare și trebuie respectat.

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră înregistrată la Agenția Națională de Integritate cu nr. 12911/01.07.2021, vă comunicăm următoarele:

1. Situația de fapt analizată:dacă mai sunt aplicabile articolele IV. și V. din Ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese – Ediția 2019. În caz afirmativ, vă rugăm să ne comunicați ce sancțiuni riscă cei care nu indică în declarațiile de avere numele persoanelor de la care au contractat împrumuturi sau numele persoanelor cărora le-au oferit împrumuturi. 
2. Dispoziții legale aplicabile

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 2

Declarațiile de avere și declarațiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 și 2 și se trimit Agenției copii certificate, împreună cu codul numeric personal al declarantului.

Art. 3

            (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

            (2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

            (3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 28

Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

Conform prevederilor din Regulamentul UE 679/27.04.2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor):

„Art. 4

În sensul prezentului regulament:

1

1. „date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

 

2	2. „prelucrare” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;
	7. „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabiliteprin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern;
	11. „consimțământ” al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate;

12. „încălcarea securității datelor cu caracter personal” înseamnă o încălcare a securitățiicare duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizatăa datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea;

Art. 5

(1)   Datele cu caracter personal sunt:

(	a) prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată („legalitate, echitate și transparență”);

 

b) colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice nu este considerată incompatibilă cu scopurile inițiale, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1) („limitări legate de scop”);

 

(	c) adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”);

 

(	d) exacte și, în cazul în care este necesar, să fie actualizate; trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, având în vedere scopurile pentru care sunt prelucrate, sunt șterse sau rectificate fără întârziere („exactitate”);

 

(

e) păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele; datele cu caracter personal pot fi stocate pe perioade mai lungi în măsura în care acestea vor fi prelucrate exclusiv în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), sub rezerva punerii în aplicare a măsurilor de ordin tehnic și organizatoric adecvate prevăzute în prezentul regulament în vederea garantării drepturilor și libertăților persoanei vizate („limitări legate de stocare”);

 

(

f) prelucrate într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecția împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare („integritate și confidențialitate”).

Art. 6

(1)   Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pepentru unul sau mai multe scopuri specifice;

 

b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;

 

(	c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;

 

d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;

 

e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;

 

(

f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Litera (f) din primul paragraf nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor.

(2)   Statele membre pot menține sau introduce dispoziții mai specifice de adaptare a aplicării normelor prezentului regulament în ceea ce privește prelucrarea în vederea respectării alineatului (1) literele (c) și (e) prin definirea unor cerințe specifice mai precise cu privire la prelucrare și a altor măsuri de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile, inclusiv pentru alte situații concrete de prelucrare, astfel cum este prevăzut în capitolul IX.

(3)   Temeiul pentru prelucrarea menționată la alineatul (1) literele (c) și (e) trebuie să fie prevăzut în:

1. a) dreptul Uniunii sau

(	(b) dreptul intern care se aplică operatorului.

Scopul prelucrării este stabilit pe baza respectivului temei juridic sau, în ceea ce privește prelucrarea menționată la alineatul (1) litera (e), este necesar pentru îndeplinirea unei sarcini efectuate în interes public sau în cadrul exercitării unei funcții publice atribuite operatorului. Respectivul temei juridic poate conține dispoziții specifice privind adaptarea aplicării normelor prezentului regulament, printre altele: condițiile generale care reglementează legalitatea prelucrării de către operator; tipurile de date care fac obiectul prelucrării; persoanele vizate; entitățile cărora le pot fi divulgate datele și scopul pentru care respectivele date cu caracter personal pot fi divulgate; limitările legate de scop; perioadele de stocare; și operațiunile și procedurile de prelucrare, inclusiv măsurile de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile cum sunt cele pentru alte situații concrete de prelucrare astfel cum sunt prevăzute în capitolul IX. Dreptul Uniunii sau dreptul intern urmărește un obiectiv de interes public și este proporțional cu obiectivul legitim urmărit.”

Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, menționăm că declarațiile de avere și de interese trebuie completate potrivit anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 176/2010, inclusiv cu numele persoanei fizice sau denumirea completă a persoanei juridice care a contractat un împrumut de la declarant sau a acordat un împrumut declarantului.

În situația în care, declarațiile de avere conțin informații privind date cu caracter personal ale unor terți care nu au fost informați că vor fi făcute publice, aceștia au posibilitatea de a se adresa Operatorului solicitând anonimizarea respectivelor informații, în condițiile prevăzute de Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.

Precizăm că nicio altă persoană în afara inspectorilor de integritate nu se poate pronunța cu privire la anonimizarea informațiilor cuprinse în declarațiile de avere și de interese, persoana care are obligația declarării fiind obligată să completeze în mod corespunzător toate rubricile declarațiilor, urmând ca pentru fiecare caz în parte, pe baza documentelor anexate declarației de avere și de interese, inspectorii de integritate să se pronunțe cu privire la anonimizarea informațiilor privind veniturile realizate sau a datelor cu caracter personal ale terților care nu au fost informați că vor fi făcute publice.

            În situația persoanelor care cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului, fapta constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

De asemenea , menționăm că Ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese aflat pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate este în vigoare”, se arată în răspunsul oferit de ANI, la solicitarea publicației atacul.ro.

Daniel MURARU

Arsene, dator vândut unui om de afaceri. Șeful CJ, pus la colț de judecători

Președintele CJ Neamț, aranjamente dubioase. Autoturismul de lux, apartamentul din București și legătura soților Arsene cu proprietarul mașinii