Infractorul Arsene, încă un eșec în instanță. Strategia folosită de fugar pentru a anula sentința de 6 ani și 8 luni de închisoare
Ionel Arsene (foto), fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, care se sustrage de la executarea unei pedepse de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, a înregistrat o nouă înfrângere în instanță. Infractorul, fugit în Italia înainte de pronunțarea sentinței, a sperat că aceasta îi va fi anulată de Curtea de Apel Brașov. Numai că magistrații brașoveni nu i-au dat câștig de cauză. În consecință, infractorul va rămâne în continuare pe lista de persoane urmărite a Poliției Române.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de către contestatorul Arsene Ionel, împotriva sentinţei penale nr. 151/S, pronunţate la data de 22.07.2025, de către Tribunalul Braşov, în dosarul cu nr. 1443/110/2025, pe care o menţine. În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă contestatorul la plata către stat a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta. Definitivă„, se arată în decizia Curții de Apel Brașov, din 5 februarie.
Așadar, după ce Tribunalul Brașov i-a respins cererea de anulare a sentinței, Curtea de Apel Brașov i-a respins și contestația, decizia fiind definitivă.
Ce a invocat infractorul căruia i s-a făcut dor de casă
Așa cum se știe, infractorul Ionel Arsene este bine mersi în Italia, unde a fugit înainte de pronunțarea sentinței, însă nu a renunțat la gândul de a reveni acasă. În acest sens, avocații coruptului au făcut mai multe demersuri în instanță pentru a-i anula sentința, însă fără succes. Ultima încercare de anulare a condamnării a făcut-o în luna mai 2025, cu o lună înainte ca magistrații italieni să respingă cererea de extrădare a infractorului, pe motiv că acesta suferă de o stare psihică fragilă. Scăpat de emoții, infractorul a sperat că Tribunalul Brașov îi va anula sentința și va putea reveni liniștit în țară.
Inițial, apărătorii fugarului au solicitat Tribunalului Bacău anularea sentinței prin care a fost condamnat la închisoare, însă cauza a fost declinată la Tribunalul Brașov. În iulie, magistrații brașoveni au respins ca neîntemeiată cererea de constatare a intervenirii unei legi noi formulate de către infractor, urmând să fie judecată de o instanță superioară. Pe 5 februarie, Curtea de Apel Brașov a respins și contestația.
În cererea adresată Tribunalului Brașov, avocatul infractorului a cerut anularea pedepsei pe motiv că ar fi intervenit o lege penală nouă sau a o decizie Curții Constituționale. Solicitarea a fost făcută în baza unei decizii controversate a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Concret, cererea de anulare a sentinței dată, pe 10 martie 2023, de Curtea de Apel Brașov, s-a bazat pe Decizia nr. 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor luare/dare de mită și trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Cum este bine știut, prescripția înseamnă că după ce a trecut un anumit număr de ani de la comiterea infracțiunii, statul nu mai poate să tragă la răspundere penală persoana care a săvârșit-o. Iar pentru fiecare faptă penală există un termen de prescripție. În cazul faptelor pentru care Arsene a fost condamnat (trafic de influență), termenul de prescripție este de 8 ani. Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că dacă statul, în cei 8 ani de la comiterea faptei, nu l-ar fi condamnat ar scăpat de pedeapsă.
Decizia 1/2025 a ÎCCJ vine în sprijinul celor care au probleme cu faptele de corupție, în sensul că a stabilit altfel modul în care se socotește data de la care se „pornește cronometrul” termenului de prescripție. Până la emiterea acestei decizii, termenul de prescripție începea să curgă de la data ultimei acțiuni a inculpatului în procesul comiterii faptei.
De exemplu, un primar cere, în data de 25 iunie, patronului unei firme o șpagă pentru ca să încheie un contract, însă încasează șpaga în data de 1 august. Înainte de Decizia 1/2025 a ÎCCJ, termenul de prescripție începea să curgă de la data de 1 august, iar după aprobare, de la data de 25 iunie. La fel și în cazul unei infracțiuni de trafic de influență. De exemplu, un inculpat cu funcție în Guvern promite, în data de 25 iunie, că intervine pe lângă șeful unei companii de stat ca să i se achite o lucrare. În timp, angajatul Guvernului face mai multe demersuri în acest sens, se întâlnește cu directorul companiei, cu patronul etc, iar ultima acțiune în povestea penală s-a desfășurat în data de 30 septembrie.
A ratat prescripția „la mustață”
Conform Deciziei nr.1 a ÎCCJ, termenul de prescripție nu mai începe de la data de 30 septembrie, ultima acțiune în comiterea faptei, ci de la data de 25 iunie. Vorbim despre timpul pe care cei certați cu legea îl câștigă, pentru că una este să calculezi termenul de prescripție de la data primei acțiuni de la comiterea faptei și cu totul altceva dacă raportarea se face la prima acțiune în procesul de comitere a faptei.
Așadar, Arsene a cerut ca instanța să constate că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2025 a ÎCCJ, a intervenit prescripția răspunderii penale înainte de data de 10 martie 2023, când a fost condamnat.
Ionel Arsene a fost condamnat în aprilie 2022, în primă instanță, la Tribunalul Bacău, la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru comiterea a trei infracțiuni de trafic de influență (denunțul lui Pinalti din 2013, afacerea de 5% șpagă cerută reprezentanților unei firme din Iași și afacerea termopanelor de la Școala Icușești, ultimele două, în vara anului 2015).
În 10 martie 2023, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe Arsene la 6 ani și 8 luni de închisoare. Magistrații brașoveni au constatat că fapta denunțată de Pinalti s-a prescris, pentru că trecuse mai mult de 8 ani de la comiterea ei, așa că au rămas celelalte două fapte de trafic de influență, una comisă în iunie 2015, cealaltă în iulie 2015, ambele cu termen de prescripție de 8 ani. Dacă Arsene nu ar fi fost condamnat până în iulie 2023, ar fi scăpat de orice fel de problemă, pentru că ar fi intervenit prescripția.
Cel mai probabil, avocații lui Arsene au încearcat să-i convingă pe judecători că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2005 a ÎCCJ, calculul prescripției trebuie să pornească de la primul act material, adică de la traficul de influență reclamat de Pinalti, faptă comisă în 2013 și prescrisă în 2021. În această logică, Arsene ar fi trebuit să scape de probleme și să se întoarcă acasă fără riscul de a fi încarcerat. Problema a fost că în cazul lui Arsene a fost vorba despre trei fapte separate, fiecare cu un parcurs propriu, și nu despre o singură faptă, desfășurată în mai multe etape.
Alte încercări de anulare a condamnării
Arsene nu s-a aflat la prima acțiune de acest gen. În aprilie anul trecut, infractorul fugar a aflat soluțiile la cererile de anulare a sentinței de 6 ani și 8 luni de închisoare. Într-unul dintre dosare, Ionel Arsene a formulat o contestație în anulare împotriva hotărârii penale prin care a fost condamnat la închisoare, iar instanța i-a respins-o ca inadmisibilă.
În cel de-al doilea dosar, magistrații brașoveni au judecat apelul formulat de Arsene împotriva deciziei Tribunalului Brașov, prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale pronunțată de Tribunalul Bacău în aprilie 2022, prin care a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare. În ambele situații, deciziile au rămas definitive și în calea de atac.
A fugit de închisoare
Arsene a fost condamnat, în martie 2023, la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție. În momentul pronunțării judecătorilor brașoveni, infractorul era deja plecat în Italia, refuzând să revină în țară.Ulterior, s-a predat autorităților din Bari, Italia. Decizia Curții de Apel Bari de a nu-l extrăda nu a fost una surprinzătoare, mai ales că tot acolo a scăpat de pușcăria din România și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, condamnată și ea în țară la închisoare cu executare.
În primă instanță, la Tribunalul Bacău, Arsene a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Șeful CJ Neamț a fost judecat într-un singur dosar pentru trei fapte de trafic de influență.
Procurorii DNA au conexat două cauze în care l-au cercetat: denunțul lui Gheorghe Ștefan și pretinsul comision de 5% din suma de 60 de milioane de lei, cerut reprezentanților firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași. Acest dosar a fost trimis spre judecare la Tribunalul Neamț.
Câteva luni mai târziu, în vara anului 2018, Arsene a fost trimis în judecată într-un alt dosar de trafic de influență în legătură cu afacerea termopanelor de la Școala Generală Icușești, faptă ce are legătură cu primul dosar întocmit în urma denunțului lui Pinalti. Acest al treilea dosar a fost conexat la primul, înregistrat în februarie 2018.
Dosarul s-a judecat, inițial, la Tribunalul Neamț (8 termene), după care a fost strămutat la Tribunalul Bacău. Procesul a fost strămutat înainte ca Tribunalul Neamț să-l audieze pe Pinalti. Gheorghe Ștefan a fost audiat la Tribunalul Bacău, însă după strămutarea procesului și după ce instanța a decis ca ședințele de judecată să se desfășoare cu ușile închise. După ce a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare, inculpatul a făcut apel și a cerut strămutarea procesului, solicitare fiind acceptată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Apelul s-a judecat la Curtea de Apel Brașov.
Prima instanță a decis, pe lângă pedeapsa privativă de libertate, confiscarea de la Arsene a sumelor de 150.000 de lei și 80.000 de euro.
Instanța brașoveană a menținut sentința Tribunalului Bacău, cu o excepție: pedeapsa aplicată a fost mai mică, respectiv de 6 ani și 8 luni de închisoare, și asta pentru că, între timp, una dintre fapte (denunțul lui Pinalti) s-a prescris.
Daniel MURARU
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
Lasati ca si a luat primarul Nita concediu si este la el in Italia! Infractorul puscarias Arsene inca mai opereaza (xxx) prin primarul Nita, directoarea de cabinet Ciubotaru Madalina. GINEL Vlase, Soriceanca, Asaftei si multe alte slugi pupincuriste! Justitia din Romania nu numai ca este oarba , este si impotenta ca nu poate sa l aduca in tara acolo unde ii este locul la JILAVA!