Corupția din Administrația Națională Apele Române, greu de stârpit. Șpăgi pe bandă rulantă de la patronii de balastiere

Administrația Națională Apele Române (ANAR), instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ce are ca și principală atribuție administrarea apelor din domeniul public al statului a fost zguduită, în ultimii ani, de câteva scandaluri de corupție. Câteva au ajuns în instanță, însă puține au fost finalizate cu condamnări. Altele se află încă în stadiu de cercetare judecătorească, procesele derulându-se cu greutate. Vizați au fost și sunt persoane care au deținut funcții importante, fie în cadrul ANAR, foști directori, directori adjuncți, fie în cadrul entităților subordinate – administrații bazinale de apă sau sisteme județene de gospodărire a apelor.

Ochii mereu pe … bani

ANAR-ul s-a aflat mereu în atenția politicienilor ajunși la putere, bătălia vizând controlul asupra fondurilor de sute de milioane de euro pe care le are la dispoziție pentru executarea unor lucrări hidrotehnice (apărări de maluri, regularizări etc).

Structurile din subordinea ANAR, respectiv administrațiile bazinale, organizează licitații pentru perimetrele de unde se extrag agregate minerale, în joc fiind interese foarte mari. De asemenea, inspectorii de la administrațiile bazinale, dar și cei de la SGA-uri au atribuții în ceea ce privește controlul balastierelor, o activitate care, de regulă, atunci când este desfășurată îi deranjeză pe mulți dintre proprietari, mai ales că majoritatea beneficiază de protecție, fie politică, fie de altă natură.

DNA a descoperit „rețeta succesului”

În ultimii ani, atacul.ro a publicat numeroase articole despre mafia balastierelor, dar și despre faptul că, de regulă, cei de la Apele Române nu prea au treabă cu serviciul pentru care sunt plătiți. Nu o dată, am constatat că angajați ai Apelor Române, prinși în tot felul de cercuri de interese, au alte preocupări.

O demonstrează și cele întâmplate recent la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu, unde procurorii DNA i-au trimis în judecată pe director, pe șeful Serviciului Inspecție și un subordonat al acestuia. Alături de cei trei, vor fi judecați și doi patroni de firme. Informațiile furnizate de DNA dezvăluie una dintre rețetele pe care unii angajați ANAR o aplică pentru a obține ilegal sume de bani de la cei pe care ar fi trebui să-i sancționeze pentru încălcarea legii.

Comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:

ȘERBAN RĂZVAN NICOLAE, director al Administrației Bazinale de Apă Jiu (A.B.A. Jiu), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine ori pentru altul, un folos necuvenit, în formă continuată și omisiunea sesizării organelor judiciare, în formă continuată,

STANCA IULIAN, șeful Serviciului Inspecție din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu (A.B.A. Jiu), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, luare de mită, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, fals intelectual și omisiunea sesizării organelor judiciare, toate în formă continuată; și în stare de libertate, a inculpaților:

 CIUPITU-TURCEANU LAURENȚIU-MIHAI, inspector în cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu (A.B.A. Jiu) – Serviciul Inspecția Bazinală a Apelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual și omisiunea sesizării organelor judiciare, toate în formă continuată;

D.G. și D.I.G., administratori ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și efectuare de activităţi în perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt: În perioada 2023 – 2024, inculpatul Stanca Iulian, în calitatea menționată anterior și în condițiile efectuării unor controale la diverse societăți comerciale care își desfășoară activitatea în albia râului Jiu, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu și nu ar fi sancționat societățile comerciale verificate, producând astfel o pagubă totală de 1.077.700 de lei în dauna Administrației Bazinale de Apă Jiu (A.B.A. Jiu) și un folos necuvenit în același cuantum respectivelor societăți.

Astfel, inculpatul Stanca Iulian și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în legătură cu următoarele aspecte:

– cu ocazia unor verificări efectuate la microcariera de granit Gornăcel nu ar fi aplicat operatorului economic sancțiunea obligatorie în cuantum de 35.000 lei, pentru că acesta a construit două poduri peste râul Porcu, fără a deține autorizații în acest sens;

– cu ocazia unor verificări efectuate la un operator economic nu ar fi aplicat sancțiunea obligatorie în cuantum de 110.000 lei,  cu toate că a constatat încălcări ale legislației în domeniu, precum și faptul că pe cursul de apă s-a depozitat material, fiind încălcate obligațiile impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;

– cu ocazia unor verificări efectuate la balta amenajată în extravilanul comunei Ișalnița, jud. Dolj, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cuantum total de 110.000 lei, cu toate că constatase că societatea care administra balta respectivă efectuase lucrări de extracție a agregatelor minerale și de montare a unei stații de pompare. fără acte de reglementare;

– cu ocazia unor verificări efectuate la stația de betoane din satul Ciupercenii Noi, nu ar fi aplicat sancțiunea obligatorie în cuantum de 35.000 lei, cu toate că a constatat faptul că stația de betoane a operatorului economic funcționa ilegal, fără acte de reglementare;

– cu ocazia unor verificări efectuate la mai multe stații de betoane sau la alți operatori economici nu ar fi constatat faptul că aceștia funcționează fără a deține autorizații înnoite sau fără autorizație de gospodărire a apelor și nu ar fi aplicat amenzi cuprinse între 35.000 de lei și 75.000 de lei.

La unele dintre controalele menționate anterior ar fi participat și inculpatul Ciupitu-Turceanu Laurențiu-Mihai în calitate de inspector în cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu (A.B.A. Jiu), ocazie cu care acesta și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu neaplicând sancțiunile legale care ar fi trebuit dispuse în situațiile respective.

Totodată, inculpații Stanca Iulian și Ciupitu-Turceanu Laurențiu-Mihai ar fi întocmit mai multe înscrisuri oficiale în care ar fi consemnat date nereale cu privire la aspectele constatate cu ocazia controalelor efectuate. La data de 14 martie 2024, inculpatul Șerban Răzvan Nicolae, în calitate de  director al A.B.A. Jiu, a încheiat un contract de închiriere cu inculpații D.G. și D.I.G. prin care ar fi atribuit folosința Bălții Jdegla în suprafață totală de 133 de hectare, iar ulterior cei doi inculpați au efectuat lucrări agricole în zona protejată, cultivând cereale și obținând astfel un folos necuvenit în cuantum de 312.700 lei.

Din probele administrate a rezultat faptul că, în perioada ianuarie – martie 2024, inculpații D.G. și D.I.G. au efectuat lucrări agricole în arealul Bălții Jdegla, lac cuprins în aria Naturală Protejată de Interes Comunitar, parte a rețelei Natura 2000 din România, chiar și anterior încheierii contractului de închiriere, cu consecința deteriorării habitatelor și perturbării speciilor. În concret, cei doi inculpați ar fi cultivat porumb pe o suprafață de 118 hectare din zona arealului Bălții Jdegla. Cu toate că inculpatul Șerban Răzvan Nicolae ar fi aflat că se efectuează lucrări în cadrul arealului protejat, nu ar fi luat măsurile legale pentru a opri lucrările și pentru a împiedica distrugerea arealului lacului natural denumit Balta Jdegla, aflat în administrarea A.B.A. Jiu.

Prin săvârșirea faptei de abuz în serviciu s-ar fi produs o vătămare intereselor statului, reprezentată de deteriorarea unor habitate naturale și perturbarea speciilor dintr-o Arie Naturală Protejată de Interes Comunitar,  o pagubă mediului și un folos necuvenit pentru inculpații D.G. și D.I.G. în cuantum de 312.700 lei, reprezentat de valoarea produselor rezultate în urma cultivării suprafeței de 118 hectare.

La săvârșirea faptei, inculpatul Șerban Răzvan Nicolae ar fi fost ajutat de inculpatul Stanca Iulian, care nu ar fi luat măsuri corespunzătoare cu ocazia controlului efectuat și care, ulterior, ar fi dat îndrumări inculpatului D.I.G. pentru încheierea contractului de închiriere. Totodată, inculpații Șerban Răzvan Nicolae, Stanca Iulian și Ciupitu-Turceanu Laurențiu-Mihai, în calitate de funcționari publici, aveau obligația de a sesiza organele de urmărire penală cu privire la infracțiunile constatate cu ocazia controalelor efectuate, lucru pe care aceștia nu l-au făcut. În perioada noiembrie – decembrie 2023, inculpatul Stanca Iulian, în calitatea menționată anterior și cu atribuții de control prin natura funcției, ar fi primit suma de 2.000 de lei, precum și diverse bunuri în valoare totală de 1.878 de lei de la reprezentanții mai multor societăți comerciale în legătură cu controalele efectuate de acesta la sediile societăților comerciale respective.

În datele de 16 și 22 noiembrie 2023, inculpatul Stanca Iulian ar fi contactat telefonic doi administratori ai unor balastiere, divulgându-le acestora datele la care urmau să se facă controale intempestive pe balastiere. Aceste controale făceau parte din Planul de măsuri „Balastiera 2022 – 2023” ce avea ca obiectiv verificarea respectarea dispozițiilor legale de către operatorii economici.

Ministerul Finanțelor – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 765.000 lei. În cauză, s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor cinci inculpați”

D. M.

Citește și:

Fost adjunct al „Apelor Române” condamnat la 3 ani de închisoare pentru luare de mită. Ciufudean, partenerul de afaceri al lui Ginel și colegul de dosar al lui Cozmanciuc, condamnat și el

Instrumentat de DNA Bacău, dosarul mitei de 1 milion de euro de la Apele Române va fi judecat la Tribunalul Bihor

Mafia balastierelor este bine protejată în România. 7 ani fără nicio condamnare pentru hoții de balast. Numărul dosarelor penale trimise în instanță, o rușine pentru anchetatori

Mafia balastierelor, tolerată de autorități. Explicații penibile pentru imaginile din satelit care confirmă dezastrul produs de balastiere pe cursurile de apă

Dezvăluiri despre mafia balastierelor. Cum funcționează și cine o protejează. Explicații pentru dezastrele naturale și lipsa apei

Aria protejată „Lunca Siretului Mijlociu”, măcelărită de mafia balastierelor

„Apele Române”, una dintre cele mai corupte instituții. DNA l-a trimis în judecată, într-un nou dosar, pe șeful ABA Prut-Bârlad

Instituțiile statului, sluj în fața unui patron judecat pentru furt de balast. „Apele Române” i-au dat autorizație pentru extinderea unui iaz piscicol, deși au de recuperat 700.000 de lei de la inculpat și firma lui

„Apele Române” nu spun ce balastiere verifică și țin la secret numele firmelor sancționate