Mafia balastierelor este bine protejată în România. 7 ani fără nicio condamnare pentru hoții de balast. Numărul dosarelor penale trimise în instanță, o rușine pentru anchetatori
În ultimele decenii, România a devenit un adevărat rai al celor care fac afaceri ilegale cu agregate minerale, context în care slăbiciunile sistemului sunt exploatate cu succes de către aceștia. Mafia balastierelor a reușit să-și impună regulile, astfel că profiturile ilegale obținute din exploatarea ilegală a agregatelor minerale sunt suficiente pentru a „unge” bine rotițele unui sistem putred de corupt. Instituții cheie, cu atribuții pe linia combaterii unor astfel de infracțiuni, au fost intenționat slăbite de măsurile guvernelor, indiferent de culoarea lor politică.
Inspectorii de la „Apele Române” sunt insuficienți ca număr. La fel și polițiștii, și comisarii de mediu. Vorbim despre cei care ar trebui să colaboreze în vederea combaterii unui adevărat fenomen – furtul de balast, de pe urma căruia se câștigă sume exorbitante. Controalele, în trafic, ale camioanelor care transportă balast sunt ca și inexistente, deși marfa ar trebui să fie cântărită și însoțită de documente care să ateste legalitatea. Niciun camion nu are voie să plece dintr-o balastieră fără ca balastul să fie cântărit, ceea ce nu se prea întâmplă.
Mai ușor cu … cântarul pe drumuri
Autoritatea Rutieră Română (ARR) este instituția care are obligația să facă controale în trafic, pentru a verifica dacă aceste camioane nu depășesc limita de tonaj.
În Neamț, de exemplu, ARR are un singur cântar, care este scos pe teren foarte rar. În urmă cu mai mulți ani, această atribuție, de cântărire a mașinilor de mare tonaj, era în sarcina DRDP-urilor (direcțiilor regionale de drumuri și poduri), care aveau tot interesul să facă verificări pentru a proteja drumurile pe care le administrau. Datele atacul.ro arată că „niște băieți cu balastiere”, supărați de numărul mare de amenzi pe care îl încasau, au tras sforile pentru ca administratorii drumurilor să nu mai aibă dreptul să cântărească mașinile. Și, culmea, au reușit! Bucureștiul a fost de acord, iar acum ARR-ul pune cântarul în funcțiune de câteva ori pe an.
Niciun condamnat, la nivel național, în ultimii 7 ani
În ultimii ani, atacul.ro a relatat mai multe situații care se încadrează la capitolul infracțiuni la Legea apelor. Cazurile relatate de publicația noastră au stat la baza întocmirii unor dosare penale, însă, până în prezent, doar unul a fost soluționat cu trimiterea în judecată a inculpaților. Alte dosare s-ar afla încă în lucru, deși faptele s-au petrecut în urmă cu mai bine de 3 ani.
O exploatare suspectă de agregate minerale pe pârâul Almășel (comuna Dobreni, Neamț) și poluarea continuă provocată de stația de epurare din aceeași localitate Dobreni sunt doar două exemple în acest sens. Deversările repetate de dejecții în plină stradă au devenit o rutină la Dobreni. Garda de Mediu și Apele Române amendează primăria. Aceasta contestă amenzile în instanță, iar procesele durează ani în șir. În paralel, Poliția întocmește dosar penal pentru poluare continuă. În timp ce se lucrează la dosar, stația de epurare deversează în continuare apele cu rahatul din gospodării direct în drum, rahat care se infiltrează în pânza freatică. Ancheta continuă și ea!
Legea apelor este de clară și prevede pedepse privative de libertate sau amenzi atât pentru exploatare ilegală de agregate minerale, cât și pentru poluare ori construirea de poduri fără avize de gospodărire a apelor. În țară sunt mii de astfel de construcții.
Numai că în România, cel puțin în ultimii 7 ani, nimeni nu a ajuns la pușcărie pentru infracțiuni prevăzute de Legea apelor. Ba mai mult decât atât, nimeni nu a fost măcar condamnat cu suspendare. Și vorbim despre întreaga țară, nu numai despre un județ.
În România, 6 din cei 10 condamnați sunt din Neamț
Atacul.ro a intrat în posesia unei statistici a Ministerului Justiției care arată că, din 2011 și până la finele anului trecut, pe rolul instanțelor din România au fost judecate puțin peste 50 de cauze privind fapte prevăzute și pedepsite de Legea Apelor (Legea 107/1996).
Același document arată că, în intervalul 2016-2023, au fost condamnate 10 persoane pentru astfel de ilegalități. Numai că nicio persoană nu a fost condamnată cu executare și nici măcar cu suspendarea executării. Din cele 10 persoane, 6 au fost amendate, iar 4 au fost pedepsite cu „amânarea executării pedepsei”.
Iar aici vorbim doar despre dosarele care au ajuns în instanță, respectiv cele care au fost soluționate de procurori/polițiști cu rechizitorii și trimise instanțelor de judecată.
Așa cum lesne se poate vedea din document, la nivel național, din cele 10 persoane condamnate pentru infracțiuni la Legea apelor, în intervalul 2016-2023, 6 au fost condamnate de instanțe din județul Neamț: 5 de Judecătoria Roman și 1 de Judecătoria Piatra-Neamț.
Furt de balast sancționat cu amânarea aplicării pedepsei
Cel mai elocvent caz de furt de agregate minerale cu pedepsirea autorului este cel al lui Lulu Boroș, unul dintre patronii firmei Piscicola Tupilați SRL. Personajul a scăpat ieftin după ce a fost prins de autorități furând aproape 3.000 de metri cubi de balast din albia râului Moldova. Judecătoria Piatra-Neamț a stabilit pentru Lulu Boroș o pedeapsă cu amânarea aplicării acesteia, termenul de supraveghere fiind de 2 ani. Sentința a rămas definitivă în 2023, după ce inculpatul a atacat-o la Curtea de Apel Bacău.
Boroș a fost judecat pentru comiterea infracțiunilor de executare de activități miniere fără permis sau licență în formă continuată și pentru extragerea de agregate minerale în formă continuată fără autorizație de gospodărire a apelor.
Judecătoria Piatra-Neamț i-a stabilit lui Boroș o pedeapsă de „260 zile amendă la un echivalent de 50 lei/zi amendă, în speță pedeapsa de 13.000 de lei amendă penală”.
De asemenea, instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Administrația Bazinală de Apă Siret suma de 133.912,26 lei, cu titlu de daune materiale, și părții civile Agenția Națională pentru Resurse Minerale suma de 17.328,73 lei, cu titlu de daune materiale.
Furt cu repetiție
Lulu Boroș a fost trimis în judecată în octombrie 2019, după ce a fost prins exploatând ilegal agregate minerale pe malul stâng al râului Moldova, în aval de satul Munteni, comuna Văleni. În zona respectivă, firma Piscicola Tupilați, la care Lulu Boroș deținea 50% din părțile sociale, avea o stație de sortare, în prezent nefuncțională.
În toamna anului 2017, Lulu Boroș a fost prins în flagrant în timp ce excava balast din râul Moldova. Conform măsurătorilor efectuate și depuse la dosar, cantitatea sustrasă a fost de 354,8 metri cubi, în valoare de 15.889 lei (prejudiciul în astfel de situații se calculează înmulțind cu 10 valoarea materialului furat).
Boroș nu s-a liniștit, iar câteva luni mai târziu, în primăvara anului 2018 a fost prins din nou în timp ce sustrăgea ilegal balast, tot din aceeași zonă. De această dată, cantitatea a fost mult mai mare, respectiv 2.641 metri cubi, în valoare de 118.052 lei. Cele două dosare au fost conexate, iar după mai bine de doi ani de cercetări, patronul a fost trimis în judecată.
În prezent, pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț se află un dosar privind exploatarea ilegală a peste 7.000 de tone de nisip de pe raza comunei Bârgăuani. Dosarul a avut la bază o dezvăluire a publicației atacul.ro, care a obligat autoritățile să se autosesizeze.
D.MURARU
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
1 comment
Leave a reply
Cand spunem Mafia Balastierelor spunem legaturi directe si oculte cu Mafia Politica din Romania ! Ani de zile aceste legaturi s-au consolidat si au condus la distrugerea cursurilor de apa ale Tarii. Aceste legaturi au fost posibile prin directoerii manjiti, sefii de servicii, si de directii care au fost nominalizati pe functii nu pe criterii de competenta ci pe criterii de obedienta si executatrea fara discutii prea multe de a execua ordinile de emitere a avizelor de autorizatiilor de gospodarire a apelor si a actelor de mediu.
Daca ne uitam pe harta Bazinului Hidrografic Siret, se constata ca raul MOLDOVA este distrus , raul Siret distrus, raul Suceava distrus, raul BISTRITA distrus, raul CRACAU distrus. Dupa distrugerea cu buna stiinta a raurilor mafia din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane , au venit cu idea crearii Iazurilor piscicole , pentru a masca furturile barbare de agregate minerale . S-au distrus fluxurile apei subterane, care constituiau sursele de apa locale, comunale si orasenesti.
In alte tari, pe care nu le mai ajungem din urma erau arestati, cei care au emis asemenea ilegalitati, care au contribuit la distrugerea cursurilor de ape, a Ariilor Protejate . Deasemenea erau anchetati si arestati toti cei care au intocmit documentatiile tehnice care au permis in lant asemenea ilegalitati. Deasemenea ar trebui anchetati de DNA conducerile de la Administratia Nationala Apele Romane si de la toate Administratiile Bazinale de Ape din Tara care au permis participarea la licitatii de atribuire a perimetrelor a societatilor care au fost depistate la FURAT agregate minerale sau la incalcarea repetata a actelor de reglementare de ape si mediu. Lunar, semestrial si anual se trimit de ani de zile situatii ale sanctiunilor la balastiere si nu numai catre Ministerul Mediului si Apelor si Administratia Nationala Apele Romane.
Se pare ca institutiile create, Inspectia Apelor dar si Garda de Mediu – Comisariatele judetene, sunt total depasite de coruptie, si incompetenta conducerilor, care doresc sa lincezeasca pe scaune cat mai mult. Coruptia din Instantele de Judecata, dar si de la nivelul MAI, SRI, DIICOT, DIPI, DGA, si respectiv serviciul secret al Armatei au constituit o frana in aplicarea legii. Aceste entitati nu au desfasurat ani de zile o activitate de depistare, informare, si tragere la raspundere a celor care formeaza mafia balastierelor.