Județul Neamț, la polul sărăciei din Uniunea Europeană. „Haideți să ne uităm, unde vedem că se mișcă macarale prin jurul orașului?”

Angajații din județul Neamț au rămas cel mai prost plătiți din țară, alături de cei din Teleorman, Bistrița-Năsăud și Hunedoara. Clasamentul realizat, având la bază datele publicate luna trecută de Comisia Națională de Prognoză, arată clar că majorările salariale din sistemul de stat nu au puterea de a trage în sus salariul mediu net pe județ, din cauza câștigurilor foarte mici pe care le primesc angajații care lucrează în privat.

Datele arată că județul Neamț nu se poate desprinde de polul sărăciei din cauza lipsei investitorilor, la noi, cel mai mare angajator fiind statul. Asta s-a întâmplat anul trecut, când județul Neamț s-a situat pe un rușinos loc 4, cu un salariu mediu net de 2.371 de lei, înaintea lui fiind Teleorman, cu un salariu mediu net de 2.345 de lei, Bistrița-Năsăud, cu un câștig salarial mediu net de 2.353 de lei, și Hunedoara, cu un câștig salarial mediu net de 2.365 de lei.

Angajații din Vaslui au fost mai bine plătiți decât nemțenii, vasluienii câștigând, anul trecut, în medie, 2.511 lei net. Anul acesta, dacă prognozele emise de Comisia Națională se vor materializa, angajații din economia locală vor fi la fel de prost plătiți. Indicatorii economico-sociali arată că, anul acesta, salariul mediu net nu va trece de 2.595 de lei, rămânând, la fel, pe același rușinos loc 4 în țară, la polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Amărâți, dar cu PIB-ul mare

Paradoxal, însă, indicatorii referitori la evoluția produsului intern brut realizat anul trecut, arată că județul Neamț este primul în top, cu o creștere de 7%, cea mai mare din țară. Trebuie spus că produsul intern brut sau PIB-ul reflectă bunăstarea cetățenilor, ceea ce, după cum a arată salariul mediu net, nu ar fi putut fi posibil decât bazându-se pe un consum în creștere, nesustenabil. PIB-ul înseamnă consumul privat, la care se adaugă consumul statului, investițiile, exporturile minus importurile.

Comerțul este domeniul care domină economia locală. O mare parte a consumului este generat și de împrumuturile bancare. În medie, pe lună, populația județului se împrumută de la bănci cu 10 milioane de lei.

Trebuie spus că și cheltuielile statului au crescut considerabil, în anul precedent. Instituțiile au dat frâu liber cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Apoi, au crescut considerabil și cheltuielile cu personalul. Salariile în creștere, sporurile adăugate, în multe cazuri nejustificat, precum cel pentru condiții vătămătoare, ori cel pentru condiții de muncă acolo unde nu este cazul, dar și fluxul de angajări au dus la o majorare considerabilă a cheltuielilor statului.

În ceea ce privește investițiile în economie, acestea sunt, în multe dintre cazuri, de toată jena. Județul Neamț este șters, de câțiva ani, de pe harta investițiilor străine serioase. Însuși investorii străini s-au plâns că drumul până la Piatra-Neamț le „mănâncă” ore întregi, iar o investiție într-o afacere în județul nostru le-ar genera pierderi importante, chiar dacă ar avea de câștigat oarecum din faptul că aici și-ar plăti angajații cu mult mai puțin față de județele dezvoltate. Lipsa unei infrastructuri rutiere moderne, care să faciliteze legătura cu vestul țării, este doar unul dintre motivele care stau la baza lipsei investitorilor. În acest context, zecile de milioane de euro, care determină crearea de locuri de muncă și implicit dezvoltarea zonelor, se duc în alte județe.

Exporturile de mărfuri din județul Neamț, nici ele nu au putut da valoare prea mare PIB-ului local, atâta timp cât au fost în scădere. Spre exemplu, în perioada ianuarie – august 2019, exporturile au scăzut cu 8,36% față de perioada corespunzătoare din 2018. Excedentul export – import a fost de numai 6,7 milioane de euro.

Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, spune că creșterea consumului a determinat majorarea PIB-ului în anul precedent.

„Haideți să ne uităm în jur, unde vedem că se mișcă macarale prin jurul orașului, unde vedem că a apărut o capacitate de producție…? Toate domeniile de activitate în Neamț sunt în scădere. Doar unul, două sunt pe creștere. Salariile nejustificat de mari din sistemul bugetar au crescut consumul. Cheltuielile bugetare s-au majorat foarte mult, același lucru s-a întâmplat și cu cheltuielile individuale. Până când nu vom vedea societăți care produc, nu vom avea bunăstare. Mall-urile, așa cum am văzut, sunt pline de consumatori, dar acestea nu aduc bunăstarea unui județ. Nu ne ajută foarte mult, pentru că profitul rezultat din zona aceasta, a marilor retaileri, nu se introduce în circuitul economic al zonei. El se produce aici și pleacă afară”

(Sursa foto: www.corriculo.co.uk )

N.R.