Domeniul schiabil Budacu-Borca, un proiect în moarte clinică. Cabană ilegală construită fix în punctul de plecare al pârtiei de schi, înainte de începerea proiectului. Contribuția primarului

În urmă cu câțiva ani, informația că, în comuna Borca (Neamț), pe Muntele Budacu, urmează să fie construit un domeniu schiabil a făcut înconjurul județului, stârnind bucuria iubitorilor sporturilor de iarnă și, totodată, invidia primarilor.

Un proiect care a aprins mințile viitorilor investitori ce se și vedeau stăpâni pe o afacere care ar fi putut fi foarte profitabilă și care, în același timp, ar fi avut o contribuție considerabilă la dezvoltarea turismului din județ.

Stăpâni s-au văzut și pe Muntele Budacu, pe care au ridicat ilegal o construcție fix în locul de plecare al pârtiilor de schi ce urmau să fie construite.

Vizionarii acestui proiect au dibuit din vreme potențialul afacerii, „mirosind” bănetul ce urma să vină, așa că unii s-au apucat și au investit masiv într-o construcție la peste 1.800 de metri altitudine, pași care veneau să deschidă drumurile a ceea ce se numea „Domeniu schiabil Budacu-Borca”. Informația despre acest proiect existau de câțiva ani, Borca fiind introdusă în Legea 526/2003 (completată și modificată de mai mult ori) pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”. Asociația Grup de Acțiune Local „Budacu” a fost înființat în vara anului 2014, iar câțiva ani mai târziu încheia un acord de parteneriat cu Comuna Borca, pentru dezvoltarea domeniului schiabil.

Un mega-proiect, așa cum îl putem numi, raportându-ne la valoarea uriașă a investiției, care acum se află în moarte clinică.

Astăzi, la mai bine de 3 ani de la semnarea înțelegerii dintre Primăria Borca și Asociația Grup de Acțiune Local Budacu, despre proiectul „Domeniului schiabil Budacu” se mai vorbește în instanță și în șoaptă, pe la colțuri. În unele cercuri, au ajuns și circulă zvonuri care duc și în zona politicului. Oamenii vorbesc că unii politicieni ar putea pune umărul la materializarea acestei investiții, dar nu „mișcă în front” dacă nu „câștigă și ei ceva”.

Evident este că situația actuală are șanse mici de schimbare.

În primul rând, partenerii din proiect se judecă, iar procesele în România sunt de durată, iar în cel de-al doilea rând, concretizarea investiției necesită sume de ordinul zecilor de milioane de euro, bani foarte greu de obținut.

13 hectare oferite gratuit pentru Domeniul schiabil Budacu

Consiliul Local Borca a votat, în februarie 2020, ca o suprafață de 540 de hectare de teren-pășune (foto jos), situat în extravilanul localității, să fie declarată zonă de interes local pentru înființarea „Domeniului schiabil Budacu”.

Pe 13 hectare (marcat cu roșu foto sus) urma să fie construit un „Centru pilot pentru sporturi montane”, ceea ce reprezenta o primă etapă în cadrul înființării domeniului schiabil. Terenul respectiv (foto jos) a fost oferit cu titlul gratuit, prin decizia consilierilor locali din Borca, Asociației Grup de Acțiune Local Budacu, înființată în anul 2014, de 16 membri, cei mai mulți dintre ei fiind fii ai comunei.

Tot în luna februarie a anului 2020, consilierii locali au aprobat și încheierea unui acord de parteneriat între Primăria Borca și Asociația GAL „Budacu”, societatea Dinamic Proiect SRL, Budacu 2 SP SRL și două persoane fizice – Sorin Pavăl și Petrică Ruscanu, actualul primar al comunei. Obiectul acordului a fost întocmirea unor studii de prefezabilitate pentru dezvoltarea „Domeniului schiabil”.

În data de 29 mai 2020, Consiliul Local Borca a aprobat darea în folosință gratuită către Asociația Grup de Acțiune Local „Budacu” a suprafeței de 13 hectare de teren, în vederea implementării primei etape a proiectului „Domeniul schiabil Budacu”.

În 6 iulie 2020, a fost semnat și contractul de comodat între Primăria Borca și Asociația GAL Budacu, prin care asociația primea cele 13 hectare cu titlu gratuit, pe care urma să construiască „Centrul pilot pentru sporturi montane”.

În această primă etapă, urmau să fie construite pârtiile de schi (3 pârtii, dintre care două cu o lungime de peste 1000 ml, iar una pentru copii de 150 ml), instalațiile pe cablu, spații pentru comandă, instalații și rețele electrice, alimentare cu apă, dirijare torenți, canalizări etc.

Cabană construită ilegal fix pe vârful Masivului Budacu, la 1859 m

Demararea proiectului a început prost, pentru că, în august 2020, la puțin peste o lună de la semnarea contractului de comodat prin care GAL Budacu a primit cele 13 hectare cu titlu gratuit, angajații primăriei au constatat că pe acel teren fusese construită deja o clădire (o cabană), dar ilegal, adică fără autorizație.

Timpul foarte scurt trecut de la semnarea contractului de comodat (6 iulie) și până la data controlului (11 august) întărește ideea că, cel mai probabil, cabana respectivă era ridicată de ceva timp pe acel teren. Adică un teren ce aparținea domeniului public al Primăriei Borca. La cum arată cabana (foto) este greu de crezut că aceasta putea fi ridicată în 36 de zile.

Această manevră reliefează faptul că cei implicați au premeditat această afacere și, de la sine putere, la peste 1.800 de metri, pe vârful Muntelui Budacu, chiar în locul de plecare a viitoarelor pârtii de schi, au construit ilegal o cabană. Și nu una ieftină, ținând cont de teren, distanță etc. Ce venituri ar fi putut să aducă respectiva clădire în cazul în care domeniul schiabil ar fi devenit utilizabil, este greu de spus, însă sigur ar fi fost o afacere profitabilă.

Inspectorul de urbanism al primăriei a constatat că Asociația GAL Budacu a ridicat, fără a deține autorizație de construire, o clădire din lemn (P+M), acoperită cu tablă, pe terenul atribuit celor de la GAL.

În consecință, a fost aplicată o amendă de 2.000 de lei, celor de la GAL Budacu punându-li-se în vedere ca în termen de un an să intre în legalitate.

Se pare că acesta a fost momentul în care relațiile dintre parteneri, adică Primăria Borca – GAL Budacu, au început să se deterioreze, ajungându-se până la procese în instanță.

Situația nu s-a schimbat nici după ce Petrică Ruscanu, implicat și el în edificarea cabanei de pe Budacu, a ajuns primar.

Primarul, investitor strategic, a pus umărul la ridicarea cabanei ilegale

Contactat de atacul.ro, Petrică Ruscanu a recunoscut că a făcut parte din Asociația GAL Budacu și a contribuit, alături de ceilalți membri, la edificarea cabanei fără autorizație de construire.

Totodată, actualul primar spune că a ieșit din GAL înainte de a candida și că regretă că s-a implicat în acest proiect, deoarece și-a dat seama că este imposibil ca investiția să fie concretizată fără o infuzie masivă de capital.

„A fost agitația de început, când eram convinși că o să facem lucruri bune pentru comună, că o s-o dezvoltăm dacă facem un domeniu schiabil acolo. Însă, ulterior, mi-am dat seama că va fi greu, pentru că este nevoie de zeci de milioane de euro pentru a face ceva. Acum, nici nu știu dacă locul se pretează pentru o astfel de investiție, chiar dacă terenul se află la o altitudine apreciabilă. Este nevoie de infrastructură serioasă, regularizări de torenți etc. Vorbim despre foarte mulți bani”, a declarat primarul de Borca.

În ceea ce privește relația primăriei cu Asociația GAL „Budacu”, Petrică Ruscanu a spus că știe despre existența unor litigii, însă de ele se ocupă juriștii:  „Știu că sunt niște discuții, și cu cabana, dar și ceva legat de contribuția financiară la realizarea documentațiilor, dar atât. Nu m-am implicat și nu mă implic”.

Întrebat ce sumă a investit în cabana din Vârful Budacu, ridicată fără autorizație, primarul a spus că a contribuit cu muncă fizică, materiale, dar și cu bani, însă nu a făcut o evaluare exactă.

Datele noastre arată că în cabana construită în vârful muntelui Budacu au fost investiți peste 300.000 de euro, o sumă apreciabilă.

Zvonurile privind intervenția unor politicieni care ar fi promis că pot facilita accesarea fondurilor europene pentru realizarea Domeniului schiabil Budacu, dar nu gratuit, nu au ajuns și la urechile primarului Ruscanu, care a spus că nu cunoaște acest subiect.

Am încercat să vorbim și cu Sorin Pavăl, fost coleg de GAL cu actualul primar, ambii investind în prima etapă a proiectului, însă fără succes. Nu ne-a mai răspuns la telefon, după ce, inițial, ne-a rugat să revenim, pentru că intră într-o ședință. Pavăl este cel care susține litigiile cu primăria, el investind în instalația de teleschi care nu a funcționat niciodată.

Domeniul schiabil Budacu și strategia de dezvoltare a județului

Proiectul privind „Domeniul schiabil Budacu-Borca” a fost prins în Strategia de dezvoltare a județului Neamț”. Perioada de implementare prevăzută a fost de 4 ani (2022 – 2026).

În această „schemă”, Consiliul Județean Neamț apare ca beneficiar, iar la surse de finanțare potențiale este menționat parteneriatul public-privat. Asta înseamnă că mai marii de la județ aveau în vedere, în momentul elaborării strategiei de dezvoltare, o colaborare cu cei de la GAL „Budacu”. Nici nu se putea altfel, pentru că membrii asociației realizaseră deja investiții în zonă, respectiv o mică parte din cele menționate în prima etapă a proiectului.

Privite din acest unghi, informațiile cu privire la „oferta” făcută de anumiți politicieni pentru a interveni în favoarea atragerii fondurilor pentru finalizarea proiectului, au iz de credibilitate.

Iată cum vedea Consiliul Județean Neamț dezvoltarea proiectului „Domeniul schiabil Budacu-Borca” (document oficial):

 Concluzia: România nu duce lipsă de promisiuni, ci de realizări. Despre construirea unor pârtii de schi în județul Neamț, care să dezvolte turismul în zonă, se vorbește de peste două decenii, fără a se face mare lucru. De fapt nu s-a făcut nimic în acest domeniu, cu o singură excepție – pârtia de schi de la Piatra-Neamț care, așa cum s-a văzut, a fost un mega eșec, funcționând doar câteva sezoane. „Vinovatul” pentru asta a fost încălzirea globală și în niciun caz prostia construirii unei pârtii de schi la o altitudine de nici 1000 de metri (punctul de plecare). A fost o afacere de pe urma căreia sume colosale din bani publici au ajuns  buzunarele șmecherilor lui Pinalti, fostul primar al orașului Piatra-Neamț.

În acest moment, în afara pârtiei de schi de la Durău alta operațională nu mai există în județ. De fapt, am rămas cu aceeași pârtie care funcționa și înainte de 1989 în Neamț. Iar asta spune mult despre toți cei care au condus acest județ în ultimii 34 de ani.

Foto deschidere: Google Maps

Daniel MURARU