Exclusivitate! Cum fură companiile de construcții statul cu ajutorul firmelor fantomă și „anchetele” de toată jena ale procurorilor

În România, fentarea taxelor și impozitelor datorate statului este un adevărat sport național. Anual, bugetul de stat pierde sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, pentru că autoritățile nu sunt în stare să-i pună la punct pe cei care nu dau o para chioară pe lege. Faptul că țara noastră stă, la nivelul Uniunii Europene, cel mai prost din punct de vedere al colectării TVA-ului (pierderea, la nivel național, din necolectarea TVA a fost de peste 35 de miliarde de lei, în 2022) arată dimensiunea fenomenului de evaziune fiscală.

Atacul.ro prezintă cea mai lejeră metodă de fraudat bugetul de stat cu ajutorul firmelor fantomă. Nu este o metodă nouă, tocmai de aceea este surprinzător, pentru că autoritățile statului, deși o știu foarte bine, nu reușesc să stopeze acest adevărat fenomen. Iar ceea ce se întâmplă în instanțe cu dosarele de evaziune fiscală încurajează această practică. Cele mai multe cauze stau pe rolul instanțelor ani buni, timp în care nu numai că societatea civilă uită, dar inculpații scapă ca urmare a intervenirii prescripției penale. Cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla cu unul dintre cele mai spectaculoase dosare de evaziune fiscală, aflat pe rolul Tribunului Neamț de ani de zile și despre care atacul.ro a relatat recent.

„Shopping” de facturi fictive de la Iași

În urmă cu 3 ani, o firmă de construcții din județul Neamț și administratorul ei au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț sub acuzația de evaziune fiscală. Ancheta procurorilor demarase în 2016, în urma unei plângeri făcute de Fisc, instituție care a arătat că firma de construcții, în perioada 2011-2014, a înregistrat în contabilitate peste 100 de facturi ce atestau achiziția a diverse mărfuri, documentele fiind emise de 10 societăți comerciale, cele mai multe cu sediul în orașul Iași. Cinci firme își aveau sediul la aceeași adresă din Iași, unde funcționa și un cabinet de avocatură, iar două, la o altă adresă, tot din Iași, la care inspectorii financiari au constatat că figurau cu sediu social multe alte societăți comerciale.

Anchetatorii au constatat, în baza unor expertize efectuate de către specialiști, că firma de construcții din Neamț a înregistrat peste 130 de facturi emise de cele 10 firme, la mijloc fiind vorba despre achiziții fictive, iar prin aceasta, societatea a dedus ilegal TVA și a tras o țeapă statului, prin neplata impozitului pe profit. Prejudiciul a fost stabilit la aproape 600.000 de lei. Asta în condițiile în care sumele de bani plătite de firma nemțeană de construcții celor 10 firme fantomă au fost de ordinul sutelor de mii de euro.

Achitați la Neamț, pedepsiți la Bacău

Ancheta procurorilor, dar și cercetarea judecătorească au fost foarte interesante. În primă instanță, la Tribunalul Neamț, firma de construcții și administratorul ei au fost, în mod surprinzător, achitați. Decizia a fost atacată de procurori și de reprezentanții Fiscului, iar apelul s-a judecat la Curtea de Apel Bacău. Judecătorii băcăuani au decis că prima instanță, cea de la Tribunalul Neamț, a ajuns incorect la concluzia achitării inculpaților, iar soluția pronunțată a avut la bază o defectuoasă evaluare a probelor. Era clar că firmele fantomă, fără angajați, fără „intrări” de marfă, fără sedii, mijloace de transport etc, nu aveau cum să livreze marfa precizată în facturile emise către firma de construcții din Neamț.

Astfel, magistrații Curții de Apel Bacău au stabilit că probele din dosar confirmă existența faptelor de evaziune fiscală, precum și comiterea acestora de cei doi inculpați (firma și administratorul), care au înregistrat în contabilitate 139 de facturi fiscale aferente unor achiziții fictive de mărfuri de la cele 10 societăți comerciale fantomă (administrate de persoane fără bunuri, bătrâne, bolnave sau analfabete) cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale la bugetul de stat.

Judecătorii băcăuani au constatat că cei doi inculpați sunt vinovați, însă, aplicând legea penală mai favorabilă, au dispus încetarea procesului penal ca urmare a faptului că prejudiciul a fost achitat integral.

Companii serioase doar la vedere

La prima vedere, acest caz pare banal ca multe altele pe care presa, inclusiv atacul.ro, le-a relatat de-a lungul vremii. Rețeta nu este deloc una nouă și funcționează perfect: administratorii unor firme cunoscute ca fiind  serioase fac achiziții fictive de la societăți fantomă și astfel se sustrag de la plata obligațiilor fiscale către stat. Cei care coordonează firmele fantomă, ce emit facturile, primesc, de regulă, comisioane în valoare de câteva sute de lei. Verificările arată că firmele fantomă sunt înființate/administrate în numele unor persoane fără școală, bolnave și foarte sărace.

Așa s-a întâmplat și în acest caz, firmele fantomă implicate fiind administrate, în acte, de persoane paravan.

Firme „serioase” cumpără facturi ca să evite plata birurilor

Atacul.ro a reușit să identifice societățile fantomă care au emis facturi firmei de construcții din Neamț și a constatat că, în perioada în care au funcționat (cele mai multe între anii 2011-2013) au avut cifre de afaceri amețitoare. Problema este că firmei din Neamț i-au fost emise facturi în valoare de câteva sute de mii de lei, ceea ce înseamnă că diferența până la cele câteva zeci de milioane (cifra de afaceri la vedere a celor 10 firme fantomă) trebuie pusă în dreptul altor societăți comerciale. Vorbim despre firme, ca și cea din Neamț, care au cumpărat facturi de la aceste societăți fantomă pentru a înșela statul.

Lucruri evidente, dar și confirmate de către magistrații Curții de Apel Bacău, care au stabilit că cele 10 firme au fost principalul angrenaj în circuitul evazionist.

Procurorilor din Iași le-au dat cu … clasare

Aici intervine o mare problemă, pentru că parte din aceste societăți au făcut obiectul unor anchete penale derulate de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, iar soluțiile în toate cazurile au fost de CLASARE.

Este evidentă suspiciunea care planează asupra acestor cazuri, deoarece magistrații Curții de Apel Bacău constată că cele 10 firme, care au emis societății din Neamț peste 130 de facturi, sunt evazioniste, iar procurorii ieșeni, care le-au investigat, nu împărtășesc aceeași soluție și clasează dosarele.

Ce opinie au inspectorii judiciari în aceste cazuri evidente de evaziune fiscală, clasate de anchetatori?

Unde e „ferul”?

În altă ordine de idei, cazul firmei de construcții din Neamț, care a făcut achiziții fictive de mărfuri, nu ar trebui să se termine atât de ușor. Ancheta trebuie continuată, iar autoritățile au obligația să meargă pe firul poveștii pentru a stabili care sunt construcțiile la care „au fost folosite” materialele achiziționate fictiv. Adică, în ce documente au mai fost materialele înscrise pentru a justifica utilizarea acestora? Vorbim despre cantități mari de fier beton, plasă sudată etc.

De fapt, aceasta este și chestiunea care nu a atras atenția autorităților, pentru că multe firme de construcții procedează astfel. De exemplu, o firmă de construcții cumpără de la o societatea fantomă fier beton în valoare de un milion de lei. În documentele societății, în devize, fierul beton apare ca fiind folosit la ridicarea unui bloc, construcția unei școli etc. Cum, în realitate, fierul beton nu este folosit, pentru că nu există, rezultă că „lovitura” curată este de un milion de lei. Prin această manevră, sumele sifonate sunt mult mai mari, iar prejudiciul nu este prezentat numai de neplata dărilor către stat.

Bloc ANL de la Piatra-Neamț, construit cu „fer” de la Iași?

Tocmai de aceea, trebuie văzut în ce acte mai apar ca fiind folosite la lucrări materiale „cumpărate” de firma de construcții din Neamț . De-a lungul timpului, societatea respectivă a avut nenumărate contracte cu statul, construind diverse, inclusiv blocuri ANL. Dacă plasele din fier, achiziționate numai pe hârtie, apar ca fiind folosite la ridicarea unei unui bloc ANL, spre exemplu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Curtea de Conturi etc ar trebui să se autosezizeze și să cerceteze.

Atacul.ro va prezenta, cu lux de amănunte, dedesubturile acestui spectaculos dosar de evaziune fiscală și jocurile autorităților în diferite direcții. Vom prezenta personajele și firmele implicate, informații despre cum au fost soluționate anumite dosare penale, precum și deciziile judecătorilor. De la Neamț și de la Bacău.

Sursa foto: cartoonmovement.com

D.MURARU

Citește și:

Cel mai spectaculos dosar de evaziune din Neamț, cu un prejudiciu de 16 milioane de euro: 63 de termene de judecată și nicio decizie a instanței într-un proces de peste 7 ani