Polițist, despre contabilii, secretarele, juriștii și medicii din sistem: „Nu ar trebui să beneficieze de pensie militară!”

Peste o mie de polițiști din toată țara au protestat, în urmă cu două zile, la București, solicitând, printre altele, respectarea legii salarizării, indexarea pensiilor militare cu rata inflației, diminuarea deficitului de personal, majorarea unor sporuri, dar și o mai bună dotare a polițiștilor. Toate acestea reprezintă doar o parte dintre nemulțumirile cu care se confruntă polițiștii români.

Zvonurile apărute, în ultima perioadă, privind intenția guvernanților de a-i lăsa pe polițiști fără pensiile militare de serviciu au readus în discuție un subiect extrem de delicat pentru unii, și anume statutul personalului suport din Poliția Română.

În acest moment, se bucură de pensii de serviciu și polițiștii, dar și contabilii, medicii, secretarele, șoferii, mecanicii care au lucrat în sistem. Pensie de serviciu ia și polițistul care a lucrat la ordine publică, economic sau judiciar, dar și cei care au lucrat în structurile suport, adică au prestat activități care nu au nicio legătură cu munca efectivă de poliție.

Cu toate acestea, toți beneficiază, la grămadă, de prevederile legale care se aplică în cazul pensionării polițiștilor. Ce treabă o fi având contabilul Poliției sau cel care se ocupă de partea de mentenanță IT cu munca de Poliție, este greu de spus.

Acest subiect, extrem de sensibil, a fost atacat frontal de Emil Păscuț, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”.

Sindicalistul a declarat clar că există soluția ca personalul din structurile suport să fie trecut drept personal contractual sau personal public. Astfel, spune Păscuț, polițiștii adevărați ar putea beneficia liniștiți de pensiile de serviciu militare care li se cuvin.

„Bineînțeles că nici polițiștii și nici militarii nu vor să renunțe la dreptul lor de pensie militară, drept la care se consideră îndreptățiți prin prisma renunțării la drepturi constituționale de care se bucură toți ceilalți cetățeni și prin prisma pericolului muncii de poliție. Fără să mă bag în zonele cu care nu am legătură, cred că cel puțin pentru polițiști o soluție justă pentru păstrarea dreptului la pensie militară există, dar nimeni nu vrea să o bage în seamă. Trecerea suportului pe funcții publice generale și de personal contractual. Și așa contabilul rămâne contabil. Doctorul de la Gerota, doctor. Consilierul juridic, consilier. Mecanicul, mecanic. Lăutarul, lăutar. Nu ne mai mințim unii pe alții că cei de la suport sunt „ polițiști”. Iar de pensie militară vor beneficia, îndreptățiți, doar cei care își pun viața în pericol, în slujba țării, în țară sau în zonele internaționale de conflict”, a declarat Păscuț.

Sindicalistul este conștient că opiniile sale nu sunt pe placul tuturor, mai ales a celor din structurile de suport.

„Din fericire pentru voi, cei de la suport, eu nu am ajuns niciodată ministru MAI. M-am ținut deoparte de niște politicieni ( am fost tentat să scriu șarlatani) care, indiferent de aripa politică, pe mine nu m-au convins. Că dacă ajungeam ministru, în 6 luni erați toți personal contractual sau funcționari publici. Începând cu secta contabililor din DGF, conduși de Dimofte și Grecu”, a adăugat sindicalistul.

Interesantă este și analiza pe care Păscuț o face în privința ideilor luate în calcul de guvernanți pentru a mai reduce din presiunea pe bugetul de pensii. S-a ajuns, evident, într-o situație aparent fără ieșire, când nu prea mai sunt bani pentru plata pensiilor, iar guvernanții caută disperați soluții, însă fără a se atinge de pensiile „specialilor”.

„Costurile cu pensiile (de toate felurile) au crescut de la an la an, fără ca la bugetul statului să existe bani suficienți pentru plata lor. De ce au crescut? Crește speranța de viață, deci crește numărul pensionarilor. Cresc și cuantumurile pensiilor prin creșterea regulată a punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari. Bugetul de asigurări sociale, alcătuit, în principal, din contribuțiile plătite în acest scop de către salariați, nu a fost niciodată îndestulător, fiind necesar să fie suplimentat regulat, cu sume de la bugetul general. Din când în când, apar și creșteri de-a dreptul halucinante acordate de politicieni, fără o bază economică, în războiul lor pentru acapararea bazinului electoral format din pensionari. Nu demult, în 2020, majoritatea PSD a impus o lege prin care se creșteau pensiile comune cu nu mai puțin de 40%, creștere redusă de PNL, printr-o OUG, la 14%. Un joc politic murdar, de amețire a pensionarilor săraci și mai puțin educați, pentru că până la urmă nu a intrat în vigoare nici una, nici cealaltă. Ce avem azi? În prezent, avem vreo cinci milioane de pensionari și pentru fiecare pensionar avem mai puțin de un salariat contributor la bugetul de asigurări sociale (bugetul pentru pensii). Peste asta mai avem problema diferitelor categorii sociale cărora partidele le-au tot dat privilegii. Avem lăcomia celor care au poftit pensii speciale, după sistemul pensiilor militare. Le-a plăcut ce au văzut la polițiști și militari (mă refer doar la partea de drepturi, bineînțeles, nu la obligații) și au luat și ei. Pentru că puteau. Așa a apărut, din 1997, o adevărată avalanșă a “specialilor”, începând cu magistrații, parlamentarii, aleșii locali, diplomații, etc, etc. Nu vreau să mă limitez doar la problemele generate de pensii asupra bugetului, că ați trage o concluzie greșită. Nu doar pensiile pun presiune pe buget. Avem o clasă politică incompetentă. Avem o lipsă de performanță economică. Suntem o țară de consumatori, nu de producători. Fiscul e incapabil să crească colectările de taxe la buget (să fiscalizeze economia subterană). Avem o administrație neperformantă și în continuă creștere ca număr de personal. Sunt în de jur de 1,2 milioane de angajați în sistemul public. Cum să faci, ce să faci ca să o mai dregi? O soluție rapidă este că crești vârsta de pensionare, cu consecința imediată a scăderii numărului de pensionari, deci a scăderii cheltuielilor cu pensiile. Atenție! Nici nu are importanță dacă este adevărată sau nu informația privind creșterea duratei de viață. Important este că soluția (de creștere a vârstei de pensionare) scade cheltuiala, presiunea pe bugetul de pensii. Altă soluție avută în vedere de politicieni (nu neapărat agreată) este eliminarea pensiilor speciale (care nu sunt bazate pe contributivitate) Aici, însă, partidele întâmpină o rezistență teribilă din partea magistraților (au ajuns să aibă pensii “speciale” enorme, cele mai mari în stat) care, într-o complicitate murdară cu judecătorii CCR, sunt în stare de orice ca să își prezerve privilegiul oferit inițial de ministrul PNL Valeriu Stoica. Sunt probleme și cu aleșii locali și cu toti cei care au primit, începând cu 1997, pensii speciale. Bineînțeles că nici polițiștii și militarii nu vor să renunțe la dreptul lor de pensie militară, drept la care se consideră îndreptățiți prin prisma renunțării la drepturi constituționale de care se bucură toți ceilalți cetățeni și prin prisma pericolului muncii de poliție”, a mai spus Păscuț.

D.MURARU