„Nu l-am văzut pe primarul Chitic pe aici. Putea să-i iasă o poză foarte bună cu străduța proaspăt asfaltată!”

Să tot fie vreo două săptămâni de când Publiserv a turnat un covor asfaltic pe străduța din fața blocului în care locuiesc. Nu mi s-a părut a fi o necesitate. Din punctul meu de vedere, urgența era zona din spatele blocului unde terenul a fost lăsat în paragină, sunt și câteva gropi foarte adânci și periculoase, imaginea este deprimantă. Probabil că, fiind în spatele blocului, nu se vede.

Sunt vreo zece ani de când Publiserv nu a mai trecut pe aici. Poate o fi fost înainte, nu știu! Acum au venit cu asfaltul. Apoi, au decopertat găurile de la canalizări pentru a le cimenta și le-au semnalizat. Să tot fie vreo două săptămâni de atunci. De mai bine de o săptămână, pe muncitorii de la Publiserv nu i-am mai văzut. Cu siguranță că au avut treabă în altă parte. Zilele trecute, au venit din nou. Au făcut ceva zgomot, preț de două – trei ore, după care s-a așternut liniștea. Nu i-am mai văzut. O fi fost nevoie de ei în altă parte. De două zile, însă, s-au apucat serios de treabă.

Cam pe la ora 7 au început munca și toată lumea din jur a fost obligată să știe, să tot fie vreo 100 de locuințe în acest perimetru. „Vezi, uăi, că trezești lumea!”, „Aicea se doarme la ora asta!”, „Unde sunteți, uăi, că eu am ajuns!”. „Băga-mi-as p…”, „Uăi, p…, unde ai fost?”.

Au turnat puțin ciment și așteaptă să se întărească. Azi, clar, nu! Mâine. 

Rupți parcă din sânul triburilor amazoniene, vorbesc tare, țipă unii la alții, fluieră, cântă, își aruncă invective, se supără, se împacă, o iau de la capăt. Vorbele necuviincioase umplu micul spațiu dintre blocuri, pe străduța traversată de bătrâni, copii, femei… Toți sunt nevoiți să le asculte glumele deșănțate.

Echipamente de protecție? Nici un maieu nu ar suporta pe căldura asta.

Astăzi sunt aproape gata. Au terminat două guri de canal. Mai au două. Muncesc și la alea. La un moment dat, se opresc. Și din muncă, și din vorbit. Este liniște din nou. 

Liniile trasate pentru delimitarea parcărilor de reședință devin sămânță de scandal. Vecinii sunt furioși că parcările sunt mai înguste și nu pot deschide portierele, dacă toate mașinile s-ar afla în parcări. În câteva zile, intervine uitarea, obișnuința. Se înghesuie ei cumva ca să intre/iasă în/din mașini.

Pentru mine e clar! A început campania. Cea electorală, evident! Nu marea campanie de asfaltare a întregii infrastructuri a orașului. 

Să tot fie vreo zece ani de când n-am văzut muncitorii de la Publiserv pe străduța asta. Și bine că m-au scutit de prezența lor. Amestecătura de înjurături, onomatopee, glume proaste, ar fi putut fi evitată dacă cei din conducere le-ar fi cumpărat angajaților aparatură de emisie – recepție. Așa am văzut prin străinătate. Ori, mai aproape, la Lidl, la gară. 

Nu l-am văzut pe primarul Dragoș Chitic pe aici. Ciudat! Putea să-i iasă o poză foarte bună cu străduța mea, proaspăt asfaltată, cu gurile de canal frumos  aranjate. L-ar fi ajutat! Nici domnul de la Publiserv, Triboi, nu încearcă o poză? Ați asfaltat degeaba străduța asta?

Un cetățean cu drept de vot