6 din 10 minori asistă la cyberbullying, iar aproape jumătate sunt contactați de străini. Expunere constantă la conținut violent, pariuri și provocări periculoase

Rezultatele celei mai recente cercetări sociologice realizate de Organizația Salvați Copiii, la finalul anului 2025, conturează o radiografie alarmantă a vulnerabilității tinerilor în mediul virtual, într-o realitate în care aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental devine tot mai accentuată pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă. Expunerea identității digitale este îngrijorătoare,  peste o treime dintre copiii de 12-14 ani având profiluri publice pe rețelele sociale, fapt ce facilitează contactul frecvent cu persoane necunoscute; astfel, aproape jumătate dintre tineri au fost abordați de străini online, iar o treime dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Impactul emoțional este unul major, în contextul în care peste două treimi dintre copii au fost expuși unor conținuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre aceștia. Poate cel mai grav semnal de alarmă este însă tăcerea care înconjoară aceste experiențe: în fața pericolelor, majoritatea copiilor aleg să ignore situația, în timp ce un procent infim, de doar 5%, găsesc curajul de a cere sprijinul unui adult.

Organizatia Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Totodată, sunt necesare sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online.

Normalizarea comportamentelor riscante pe Internet

• Expunerea ridicată la Internet este generalizată: peste 70% dintre copii petrec minimum 3 ore online zilnic, ceea ce poate crește semnificativ riscul de contact cu situații periculoase;
• Rețelele sociale sunt aproape universal folosite, inclusiv de copiii de 12–14 ani, iar peste o treime au profiluri publice, expuse oricui.
• 60% dintre copiii care au răspuns sondajului Salvați Copiii au asistat la cyberbullying.
• 68% au văzut conținut nepotrivit sau înfricoșător.
• Aproape 1 din 2 copii a fost contactat de un străin. Dintre ei, 30% au fost puși în situații deranjante.
• Publicitatea la substanțe interzise minorilor (alcool, nicotină, medicamente) ajunge la majoritatea copiilor, în special la adolescenții mai mari. Achiziția acestora online, deși declarată de puțini copii, indică o vulnerabilitate reală și dificultăți de control al accesului.
• Provocările periculoase (challenge-uri) sunt vizibile pentru 60% dintre copii, iar o parte dintre ei participă activ la astfel de trenduri riscante.

Lipsa controlului parental

• 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online.
• Aproape 80% au acces nelimitat la site-uri.
• Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate.
• 24% dintre copii ascund sau au ascuns activitatea online.

Necesitatea unei intervenții instituționale multifactoriale pentru protecția copiilor online

În acest context, Organizația Salvați Copiii România solicită autorităților responsabile de educație, protecția copilului și reglementarea mediului digital să trateze siguranța copiilor online ca o prioritate de politică publică. Este necesară dezvoltarea și implementarea unor măsuri coerente de prevenție, educație digitală și intervenție, care să răspundă realităților actuale ale utilizării internetului de către minori. Protejarea copiilor în mediul online presupune un cadru instituțional clar, funcțional și predictibil.

Apel către marile platforme de social media 

De asemenea, Organizația Salvați Copiii România solicită platformelor sociale să își asume responsabilitatea pentru protecția copiilor în mediul digital, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului cu potențial nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare. Platformele trebuie să prioritizeze interesul superior al copilului, să limiteze expunerea minorilor la conținuturi și interacțiuni dăunătoare și să asigure un mediu online care nu normalizează riscul ca parte a experienței digitale a copiilor.

Banalizarea riscului poate avea efecte psihologice semnificative

Copiii folosesc zilnic internetul pentru a comunica, a se informa și a se distra, acesta devenind spațiul central al interacțiunilor lor cotidiene. Rezultatele cercetării arată că experiențele digitale ale copiilor sunt frecvent marcate de situații problematice, care nu mai pot fi privite ca incidente izolate. Datele indică prezența repetată a unor fenomene precum hărțuirea online, expunerea la conținut inadecvat, interacțiunile cu persoane necunoscute și promovarea unor comportamente riscante. Aceste experiențe se suprapun și se repetă, conturând un mediu digital în care riscul este prezent, în mod constant, și devine parte a experienței obișnuite a copiilor, arată Salvați Copiii.

Banalizarea riscului poate avea efecte psihologice semnificative, pentru că, atunci când copiii se confruntă repetat cu situații care le afectează siguranța, reacțiile de alertă se diminuează, iar comportamentele nocive ajung să fie tolerate, acceptate sau ignorate. Capacitatea de a recunoaște pericolul, de a stabili limite și de a solicita ajutor este afectată, iar disconfortul emoțional este interiorizat.

Stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine și dificultăți în relaționare

Din perspectivă psihologică, această adaptare la un mediu digital nesigur poate conduce la stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine și dificultăți în relaționare. În lipsa unor intervenții clare și a unui cadru de protecție funcțional, mediul online devine o sursă constantă de presiune emoțională asupra copiilor, subliniind nevoia unor măsuri ferme și responsabile din partea autorităților, marilor platforme de social media și a adulților responsabili implicați în viața copiilor, potrivit organizației.

„ Când șase din zece copii ajung să creadă că hărțuirea online face parte din viața lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează. În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuși și neprotejați. Ei nu au nevoie să se descurce singuri  într-un spațiu care le poate face rău, ci de adulți, instituții și platforme care să își asume, cu adevărat, responsabilitatea pentru siguranța lor.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii”.

Pentru a combate agresiunea online, Salvați Copiii România invită toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar să organizeze sesiuni de informare cu elevii, folosind materialele educaționale gratuite disponibile pe platforma https://oradenet.ro/profesori-si-specialisti/

În cadrul liniei de consiliere disponibilă pe https://oradenet.ro/linia-de-consiliere/, care se adresează în principal copiilor și adolescenților care sunt afectați de problemele întâmpinate  în mediul digital, au fost primite peste 15.800 de solicitări, subiectele cele mai des întâlnite fiind nevoia de educație media, identitate online, cyberbullying-ul și abilitățile tehnice.

Salvați Copiii România continuă să sprijine copiii prin:
✔ Centrul de resurse pentru protecția copiilor pe Internet, disponibil pe platforma oradenet.ro – resurse educaționale pentru profesori, specialiști, părinți și elevi;
✔ Linia de consiliere – serviciu gratuit pentru copii, părinți, profesori și specialiști;

✔ Linia de raportare esc_ABUZ – unde utilizatorii pot semnala conținut online dăunător, legal și ilegal.

N.R.