PRINȚUL STURDZA, TĂRICEANU ȘI NĂSTASE: LEGĂTURI PERICULOASE

Spre deosebire de majoritatea statelor din fostul bloc comunist, care și-au rezolvat rapid problema restituririi proprietăților confiscate abuziv de către comuniști, în România lucrurile sunt departe de a fi clarificate. Inconsecvența legislativă determinată de cele mai multe ori de interesele mafiei politice nu a făcut decât să tărăgăneze finalizarea acestui proces, care în alte state foste comuniste a fost solutionat rapid și fără să le aducă prejudicii patrimoniului național, așa cum s-a întâmplat în România. În cei 27 de ani scurși de la Revoluția din 1989, România a avut peste zece legi de restituire sau acordare de despăgubiri. A fost Legea fondului funciar 18/1991, cu modificările ei. În anul 2000 a apărut Legea nr. 1, iar în 2005 Legea 247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Dintre toate legile, ultima a fost cea mai aspru criticată, statul român fiind nevoit să plătească despăgubiri de miliarde de euro, mare parte din această sumă ajungând în buzunarele samsarilor imobiliari, dar și a mafiei politice. În acest sens este suficient doar să amintim scandalurile care au avut în centru Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților. Nume importante din politică, și nu numai, au făcut și fac obiectul unor dosare penale, în timp ce alții au fost deja condamnați pentru rolul pe care l-au avut în afaceri ce au fraudat bugetul statului român prin valoarea, de cele mai multe ori, supraevaluată a despăgubirilor.

Legea 247/2005, inițiată de Guvernul Tăriceanu

Legea 247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente a fost inițiată în guvernarea Alianței DA, premier fiind Călin Popescu Tăriceanu. Expunerea de motive semnată de Tăriceanu și înaintată Parlamentului, începe cu o frază care ar trebui să dea mult de gândit dacă raportăm la ce au făcut alte state care au intrat în Uniunea Europeană în acest domeniu, al restituirii proprietăților. „În vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană în materia proprietății este deosebit de importantă finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de către regimul comunist”, se arată în introducerea expunerii de motive.

Expunerea de motive poate fi citită integral aici: em214

Extrem de dubios este și faptul că legea a fost înregistrată pentru dezbatere la Camera Deputaților în data de 6 iunie 2005, iar în 22 iulie era publicată deja în Monitorul Oficial. Pe un „repede înainte” de suspect, Parlamentul aproba o lege care avea să aducă grave prejudicii bugetului de stat. Iar în intervalul menționat, Legea a făcut și obiectul unei moțiuni de cenzură depusă de către PSD, dar și a unei sesizări la Curtea Constituțională. Ambele au fost rezolvate rapid, iar în 19 iulie președintele Băsescu o promulga.

Retrocedarea celor 26.100 de hectare moștenitorilor principelui Sturdza a avut la bază Legea 247/2005, adică actul legislativ inițiat de fostul premier Tăriceanu. Aceeași lege a permis și restituirea către Prințul Paul a Fermei Băneasa, afacere investigată de către DNA, dosarul fiind trimis în instanță. Această retrocedare i-a creat probleme și lui Tăriceanu care, în iulie 2016, a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.

„La data de 15 aprilie 2016, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, în depoziția luată sub jurământ, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată, mediatizat prin comunicatul nr 654 din 18 mai 2016. Astfel, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a menționat în mod nereal că nu a avut cunoștință despre:- retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului),- implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare,- actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri. De asemenea, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin și Truică Remus, în contextul menționat mai sus, întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate mai sus și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate. În același context, inculpatul a mai precizat, că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein. Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România. În contextul instrumentării aceleiași cauze, la data de 28 aprilie 2016, inculpatul Marian Marius Dorin a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu angajarea lui Marcovici Marius Andrei, în calitate de consilier personal la Cancelaria primului ministru Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, urmare a înțelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein. De asemenea, inculpatul Marian Marius Dorin, a afirmat în mod nereal că nu cunoștea activitatea și atribuțiile de serviciu ale lui Marcovici Marius Andrei, în condițiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice ca „omul lui Tal”, se arată în comunicatul DNA din iulie 2016.

Fosta nevastă a lui Tăriceanu, 100.000 de euro de la Dimitrie Sturdza

Așadar, fostul premier al României este suspectat că avea cunoștință despre mașinațiunile găștii Truică-Andronic-Paul de România & Comp în diverse afaceri ilegale de retrocedare, însă a negat acest lucru în fața procurorilor care l-au și trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. În acest caz, instanța urmează să se pronunțe. Călin Popescu Tăriceanu a avut serios de câștigat de pe urma Legii 247/2005 pe care, de altfel, a inițiat-o. În perioada in care s-a aflat la guvernare, reprezentanții Guvernului din județul Neamț au făcut sluj în fața lui Dimitrie Ghe. Sturdza, unul dintre cei șase moștenitori ai principelui Sturdza care au revendicat retrocedarea celor 26.100 hectare de pădure pe raza județului Neamț. Comisia Județeană de Fond Funciar a aprobat solicitarea celor șase moștenitori, iar informațiile noastre arată că celor de la Silvic, ce se opuneau acestei retrocedări, li s-a sugerat să „o lase mai moale”. Direcția Silvică Neamț a atacat Hotărârea Comisiei Județene și chiar a avut câștig de cauză la Judecătoria Bicaz. Magistrații bicăjeni au constatat că moștenitorilor principelui Sturdza li se cuvin cu 10.707 hectare de pădure mai puțin față de cât au cerut, însă în recurs, Tribunalul Neamț a respins acțiunea Silvicului pe motiv că nu avea calitate procesuală activă, ci Regia Națională a Pădurii.

Nu vrem să insinuăm în niciun caz că fostul premier Tăriceanu a avut vreo contribuție în ceea ce privește retrocedarea celor 26.100 hectare de pădure moștenitorilor principelui Sturdza, însă putem spune că între el și Dimitrie Ghe. Sturdza există o strânsă legătură de prietenie. Acest lucru este confirmat și de afacerea pe care fosta nevastă a lui Tăriceanu a făcut-o cu prințul Sturdza. La mijloc a fost vorba de întocmirea de către Sturdzeni a unor acte la Biroul Notarial al Ioanei Popescu Tăriceanu.  

Iată ce scria cotidianul bzi.ro în decembrie 2015.

„Putem constata ca, cele mai multe afaceri de coruptie legate de retrocedarea unor suprafete mari de terenuri, cum este cel actual, care a dus la retinerea lui Remus Truica si a complicilor sai, instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie, s-au derulat in perioada in care functia de premier era detinuta de Calin Popescu Tariceanu. De altfel, in acest ultim dosar, in care este vorba despre retrocedarea in mod ilegal a Fermei Regale Baneasa, fiind prejudiciat astfel statul cu peste 136 milioane euro, are calitatea de complice si un fost consilier al lui Calin Popescu Tariceanu, din perioada in care acesta era premier. Este vorba despre Marius Marcovici. Cea mai mare retrocedare din judetul Iasi, din punctul de vedere al suprafetei de teren care a trecut din proprietatea statului in proprietate privata, are legatura tot cu Calin Popescu Tariceanu, realizandu-se de asemenea in perioada in care acesta era premier. Este vorba despre retrocedarea, in anul 2007 a unei suprafete de 5.418 hectare de padure, catre familia Sturdza. Padurea se intinde pe teritoriul comunelor Popesti, Dumesti, Madarjac si Horlesti. Aspectele dubioase ale acestei afaceri au mai fost prezentate in editiile anterioare ale cotidianului BUNA ZIUA IASI. Nu am fi reluat o serie de detalii, daca in acest mega-scandal legat de retrocedarea Fermei Baneasa nu ar fi pomenit numele lui Tariceanu. Asta deoarece si in urma retrocedarii celor 5.418 hectare de padure, familia Tariceanu a avut unele beneficii materiale directe. Trebuie precizat ca, documentatiile care au dus la eliberarea celor patru titluri de proprietate care au stat la baza retrocedarii padurii, respectiv TP nr. 456.000/21.11.2007, TP nr. 488.000/21.11.2007, TP nr. 476.000/21.11.2007 si TP 514.000/21.11.2007, au fost aprobate de prefecti ai judetului Iasi numiti de Guvernul Tariceanu in perioada 2004-2008. Ulterior, familia Sturdza a vandut padurea unei companii germane, reprezentata in Romania de una dintre subsidiare, si anume SC Prokon Hit Timber SRL. Este important insa de subliniat ca, actele au fost intocmite la Biroul Notarial al Ioanei Popescu Tariceanu, care la acea vreme era inca sotia fostului premier. De altfel, Ioana Popescu Tariceanu a intrat in Uniunea Nationala a Notarilor Publici chiar in luna noiembrie 2007, cand familia Sturdza primea titlurile de proprietate pentru suprafata de 5.418 hectare. Pentru ca a parafat aceasta tranzactie intre mostenitorii familiei Sturdza si firma SC Prokon Hit Timber SRL, Ioana Popescu Tariceanu a incasat un onorariu urias, de 100.000 Euro. De ce a fost ales tocmai Biroul Notarial al Ioanei Popescu Tariceanu, din Bucuresti, in conditiile in care existau suficiente birouri notariale din Iasi care puteau parafa o asemenea tranzactie”

Fiul lui Năstase, școlit în Elveția pe banii lui Sturdza

Dimitrie Ghe. Sturdza are relații la vârf în toată lumea politică din România. Nu cu mult timp în urmă, brokerul fugar Cristian Sima a dezvăluit că unul dintre băieții fostului premier pesedist Adrian Năstase a primit bani de la o fundație de-a lui Sturdza pentru a face școala în Elveția. Ca și coincidență, trebuie spus că bursa a fost oferită în 2007, adică la câteva luni după ce moștenitorii principelui Sturdza intrau în posesia celor 26.100 hectare de pădure în Neamț. Tot la capitolul coincidențe trebuie spus că Legea 247/2005 este semnată și de Adrian Năstase, în calitate de președinte al Camerei Deputaților.

„În 2007, prințul Sturdza inventa o bursă de studii pentru un copil român care să studieze la liceul Aplinum, de aici. Taxa la liceu pe un an, 80.000 de franci elvețieni. Bursa o câștiga Mihnea Năstase, care studiază aici, din 2007-2011. Bursa a fost apoi desființată, a avut un singur beneficiar. Încă îmi povestesc colegi și fostul director cum venea tata Adrian să bată cu pumnul în masă la ei, obișnuit ca la București, ori de câte ori Mihnea nu avea notele dorite. La sfârșit, Mihnea nu a putut să meargă la Cambridge, unde dorea tata și tata Adrian a făcut un scandal monstru în liceu. Familia Sturdza, cetățeni elvețieni, este profund implicată în toate retrocedările din România, sub directa coordonare a guzganului rozaliu”, a scris Sima pe facebook.

Daniel MURARU