ULUITOR! PRIMARI SUSPECT DE PASIVI ÎN CAZUL RETROCEDĂRII ZECILOR DE MII DE HECTARE DE PĂDURE CĂTRE MOȘTENITORII PRINCIPELUI STURDZA

4
214

Deși aveau mai multe solicitări de retrocedare a unor suprafețe de pădure depuse de veteranii de război sau urmașii acestora, cei din comisiile locale de fond funciar ale primăriilor de pe Valea Muntelui nu s-au implicat aproape deloc pentru a stopa retrocedarea celor 10.707 ha de pădure către moștenitorii principelui Mihai D. Sturdza. Cel puțin asta reiese dintr-un document al Direcției Silvice Neamt, din anul 2014, care conține răspunsul unor întrebări adresate de către un post național de televiziune pe tema retrocedării celor 26.100 de hectare de pădure. Situația este cu atât mai ciudată cu cât ne gândim că primăriile (Bicaz, Bicazu Ardelean, Ceahlău, Farcașa, Grințieș, Hangu și Poiana Teiului) pe raza cărora s-a făcut această retrocedare masivă aveau tot interesul să stopeze reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 10.707 ha. Iar interesul era reprezentat, printre altele, și de numărul mare de cereri pe care veteranii de război sau urmașii acestora le-au depus având la bază Legea 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare.

Curtea de Conturi a României a spus-o clar și răspicat: din suprafaţa de 27.143 ha aflată în anul 1941 în posesia prinţului Mihai D. Sturdza trebuia scăzută suprafaţa de 10.707 ha expropriată, cu care au fost împroprietăriţi în temeiul Legii nr.187/1945 ţăranii din zona respectivă. Și asta pentru că, aspect dovedit de acte, contestaţiile moștenitorilor prinţului Sturdza la expropriere au fost respinse prin hotărârea nr. 65/09/03.1946 de către Comisia judeţului Neamț, astfel că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată, exproprierea a fost legală și temeinică. De aceeași părere a fost și Judecătoria Bicaz care a judecat plângerea Direcției Silvice Neamț depusă împotriva Hotărârii Comisiei Județene Neamț de Fond Funciar prin care Sturdzenilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra celor 26.100 ha. Procesul a fost pierdut în recurs ca urmare a unui viciu de procedură, instanța de la Tribunalul Neamț stabilind că Direcția Silvică Neamț nu avea calitate procesuală activă în acest proces, calitate pe care o avea, fără să o folosească din păcate, Regia Națională a Pădurilor. În acest proces ar fi putut interveni, fără să o facă însă, și primăriile pe raza cărora s-au făcut retrocedările către Sturdzeni. Cel puțin aceasta este părerea Direcției Silvice Neamț, aspect amintit într-o adresă a Silvicului în care juriștii acesteia oferă o serie de răspunsuri la întrebările reporterilor unei televiziuni naționale.

Intrebare: Din discutiile cu veteranii de razboi de pe Valea Muntelui, rezulta ca din cauza retrocedarii acestei mari suprafete catre familia Sturdza nu ar mai exista diponibilitati de terenuri forestiere pentru retrocedari catre persoane fizice. Considerati ca mai exista in prezent vreo posibilitate pentru aceste improprietariri?

Raspuns DS Neamt: In momentul instrumentarii dosarului privind reconstituirea proprietatii familiei Sturdza, toate primariile din zona unde functionau comisiile locale aveau calitate procesuala activa si s-ar fi putut implica alaturi de Directia Silvica Neamt in procesul juridic, insa acest lucru nu s-a intamplat, drept pentru care abordarea discutiei din acest punct de vedere este cam tardiva acum; in prezent, odata cu finalizarea inventarului solicitat prin aplicarea legii 165/2013 se vor analiza toate disponibilitatile de terenuri existente la nivelul comisiilor locale in raport cu numarul de cereri existente.

Intrebare: Care este punctul de vedere al Directiei Silvice Neamt privind modul in care s-a facut retrocedarea a 26.100 ha de padure catre familia Sturdza?

Raspuns DS Neamt: Fata de hotararea Comisiei Judetene pentru aplicarea Legilor proprietatii, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate al Familiei Sturdza asupra a 26.100 ha terenuri forestiere, Directia Silvica Neamt a considerat ca aceasta suprafata trebuia diminuata cu 10.700 ha, aferente  exproprierii din anul 1945 ca urmare a aplicarii legii 187 si care nu se regaseau in proprietatea familiei Sturdza la nivelul anului 1948; sincopa a constat in aceea ca la nivelul  comisiei judetene s-a analizat caracterul abuziv al exproprierii si mai putin situatia in fapt.

Intrebare: Care este punctul de vedere al Directiei Silvice Neamt privind modul de abordare a procesului juridic de retrocedare in instanta?

Raspuns DS Neamt: Este cunoscut faptul ca odata cu emiterea hotararii comisiei judetene care a stat la baza validarii celor 26.100 ha, Directia Silvica Neamt a uzat de toate caile juridice existente; in fapt Hotararea definitiva data de Tribunalul Neamt a fost emisa pe fondul unui viciu de procedura legat de Lipsa calitatii procesuale a institutiei noastre, aceasta calitate procesuala fiind recunoscuta abia la sfarsitul anului 2011.

Intrebare: Cum comentati prima hotarare data de Judecatoria Bicaz?

Raspuns DS Neamt: Consideram ca prima decizie luata de Judecatoria Bicaz, prin care familiei Sturdza i se recunostea dreptul de proprietate pentru o suprafata de cca. 16.000 ha, a fost in concordanta cu punctul de vedere al Directiei Silvice Neamt.

D. MURARU

 

 

4 comments

  1. andrei 19 decembrie, 2016 at 16:08 Răspunde

    Daca Romsilva a stat pasiva la tot ceea ce s-a intimplat, daca anchetatorii au stat la fel de pasivi, sau chiar suspect de pasivi, cum ar fi fost ca primarii, ori cei din comisiile de fond funciar sa se implice? Sunt foarte curios sa aflu cum va recupera statul padurea, banii de la cei vinovati…

  2. constantin 20 decembrie, 2016 at 08:53 Răspunde

    interesele si interventiile au venit de sus.sa nu uitam de caracterul criminal al legii 247/2005 care a fost data tocmai cu scopul de a se jefui tara.normal si legal cine nu a depus cerere la legea 18/1990 nici nu trebuia sa mai fie bagat in seama.din start prin legea 247/2005 s-au acoperit toate viciile.cunosc personajul care s-a ocupat de “comercializarea padurilor sturza”era un personaj de incredere si de baza a ministrului flutur.a negociat la maximul pretul pe fiecare hectar.avea cota de 40% din pretul incasat.sa nu uitam si de jaful de la suceava si neamt cu asa zisele retrocedari la manastiri.in aceeasi perioada la tarcau se reactivase fosta cooperativa ALBINA SI SE CEREA LA FORESTAR PACHETUL DE ACTIUNI CUVENIT.intr-o duminica ,la ora 9,00 caminul era plin cu mostenitorii si fostii asociati la albina.liberalii din comuna la indemnul fostului primar cozma a invitat pe deputatul bujor care apara interesele familiei sturza.atunci s-au promis foarte multe.mi-am dat seama ca sunt interese majore si implicatii de la centru.de atunci am afirmat ca deputatul bujor are alte interese si nu coincid cu cele ale sustinatorilor cooperativei albina.se incerca o patrundere si la forestar.informandu-ma am constatat ca bujor a reprezentat si reprezinta interesele mostenitorilor stuza.din banii primiti de pe padurile sturza foarte multi au fost rasplatiti.acum ar cam trebui sa dea socoteala.poate ne documentam si cu retrocedarea de la batca doamnei.si acolo a fost un joc puternic si periculos.

  3. valisor 20 decembrie, 2016 at 14:36 Răspunde

    Eu încă nu știu câte cuvinte se poate aici, dar simt că mi se slobozește gura și nu pot pentru ca să mă cumpătez.
    Categoric e corupție, da multă corupție! Categoric distribuția e pe lanț, dar care lanț nu e tocmai lanțul comun al slăbiciunilor. Dacă ne uităm totuși unde trebuie, s-ar putea să găsim un substitut de rezolvantă pentru ecuația asta care nu suportă rezolvare radicală. Trebuie să pricepem care cea mai mârșavă corupție “nu e corupție” și unde e zidărie de umplutură din care ne-am putea aștepta ca DNAul să se înfrupte, ca să nu trecem pe lângă ce se poate și să ne dăm pumni în capi de ceasul morții ca la alegeri.
    Primarii e, de fapt, consiliile locale în care primarul e bucătar șef și restul sunt preparatori prin vot, deci deodată și chelneri și lăutari, care servesc încolo și cântă încoace, ca să se veselească ăia pe muzica compusă la comandă de compozitorul propriu din subordinea diriguitorului de sală. Orice neregulă e în perfectă regulă, nu se poate nimănui reproșa nicio greșeală de tehnoredactare, deci nu trebuie să ne împiedicăm ca țiganul la mal; deoarece orice davă, oricât de cătun jalnic ar fi ea, are nevoie de “bani de aruncat pe Apa Sâmbetei”, adică parale căzute din București și din Europa via CJ, că București e capitala țării, dar cu Europa nu te pui. Deci, dacă nu putem bloca voința turiștilor albanezi de a avea autostrăzi în România, grămada asta ordonată e un stâlp pe care nu-l putem dinamita. Pe aceeași cale, să lăsăm în pace preafericitul CJ și să nu ne legăm nici de preacuviosul Perfect (nici de ăsta, nici de ăilalți din tot pomelnicul). Așa funcționează, natural și imperturbabil, lanțul executării la ordin a dorințelor, de sus în jos, indiferent de la ce nivel pleacă interesul, așa că nu se poate căuta vreo verigă oxidată în acest lanț fără a zgândări priponul care e întotdeauna mai sus de punctul de acces blocat, acela al rațiunilor la nivelul intereselor statului. Nu vorbesc despre ce vorbesc eu aici și despre ce nu vorbesc eu aici, că ar însemna să fac un desen și, după aia, să-l explic; zic că e clar și trec mai departe.
    Nu numai în administrație se întâmplă lanțuri dintr-astea, dar m-am referit la administrație și nu mă leg specific de alți lanți pentru că în acest articol anume primăriile sunt ridicate pe eșafod. Bineînțeles că merită atenție orice lanț care e structură instituțională, dar trebuie avută în atenție și definiția convenabilă a domeniului, așa încât să nu ajungem cu analiza la confluențe de universalizare a tuturor conexiunilor, că ne rătăcim până se prescrie tot elanul muncitoresc.
    Dacă o cale nu e de mers pe ea, trebuie totuși trecută pe hartă pentru a ști unde nu trebuie făcute confuzii, unele chiar ca cele din povestea cu pădurea de codzzofeni și să nu orbecăim ca cârtița în miezul zilei. Aș lungi-o eu și aici, dar nu am nici chiar așa elan și oricum comentariile nu prea sunt citite (cumva cam înțeleg, dar nu înțeleg de ce nici articolele nu prea sunt citite); cred că de aia nici nu prea se comentează, adică se comentează, numai că nu aici unde se poate afla părerea oricui, ci doar pe fb, cu mai lungi sau mai scurte înjurături citite doar în grupulețul respectivului înjurător, toate celelalte grupuri care primesc linkul pentru articol pierzând “distracția”. Deci am să cam rezum la o idee:
    Structurile nu sunt de atacat și nu e de atacat niciun pion al acestor structuri. Cred că așa e normal, că așa funcționează lumea, la atâta am ajuns. În viitor vom ajunge mai departe și alta va fi normalitatea. Pentru a fi tihnit înscriși în normalitate, trebuie să respectăm regulile jocului, că nu e o joacă și mințile luminate plus natura, care l-au gândit, au gândit-o ei cumva. Omul e supus greșelii, iar greșeala împotriva legii se sancționează. Aceasta e, dacă nu cea mai importantă, atunci printre cele mai importante reguli ale jocului de-a viața noastr-a tuturor. DACĂ A CĂLCAT STRÂMB, PE LÂNGĂ LANȚ, ÎN SPATELE SAU NU A VREUNEI CORTINE, TREBUIE SANCȚIONAT! Asta e părerea mea, că așa se poate repara ceva și așa ne putem noi, neamul ăsta, repara deci pune pe picioare.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.