Majorarea vârstei de pensionare în MAI: „Riscă să destabilizeze întregul sistem de apărare și ordine publică” și crește „necontrolat numărul pensionarilor din sistem”. Sindicaliștii anunță prosteste de amploare

Declarațiile recente ale ministrului Apărării Naționale cu privire la „simulările” pentru creșterea vârstei de pensionare au readus în spațiul public o dezinformare periculoasă care riscă să destabilizeze întregul sistem de apărare și ordine publică.

Afirmația conform căreia vârsta standard de pensionare a militarilor și polițiștilor ar fi de 48 de ani este nu doar înșelătoare, ci contrazice flagrant realitatea juridică instituită prin Legea nr. 223/2015.

Mai mult, se omite în mod sistematic faptul că, aidoma oricărui alt contributor la sistemul public de pensii, militarilor și polițiștilor li se reține lunar 25% din salariu cu titlu de contribuție individuală la bugetul de stat. Această realitate fiscală demontează din start retorica populistă a „pensiilor gratuite”, confirmând faptul că acești profesioniști plătesc o cotă egală cu cea a asigurărilor sociale, sumă care este vărsată direct la bugetul statului. 

”Recunoașterea acestor condiții grele reprezintă, de fapt, aplicarea unui drept universal”

În fapt, legislația actuală stabilește clar că vârsta standard de pensionare pentru cadrele militare, polițiștii din MAI și cei din sistemul penitenciar este de 60 de ani, limitele fiind prevăzute să crească gradual.

Această bornă a fost deja atinsă, proces care a demonstrat că numărul pensionarilor din sistem a înregistrat o scădere constantă tocmai datorită creșterii vârstei standard de pensionare.

Confuzia între vârsta standard de 60 de ani și excepția de 48 de ani pare a fi o strategie deliberată de a prezenta un caz rar drept regulă generală, cu scopul de a dezinforma și de a justifica adoptarea unor măsuri legislative fără un dialog social real.

În realitate, această reducere a vârstei este accesibilă exclusiv lucrătorilor care și-au desfășurat activitatea peste un sfert de secol în condiții speciale de muncă, unde uzura fizică și psihică este maximă. Așa cum se subliniază în fundamentarea Legii 223/2015, aceste pensii nu constituie un privilegiu, ci sunt instituite tocmai în considerarea statutului special al acestei categorii profesionale.

Departe de a fi un tratament preferențial, recunoașterea acestor condiții grele prin acordarea unei vechimi suplimentare reprezintă, de fapt, aplicarea unui drept universal, recunoscut tuturor categoriilor de angajați din România care activează în medii de risc înalt.

„Munca în condiții extreme nu poate fi echivalată cu cea desfășurată într-un regim de birou”

Statul acceptă, prin întreaga sa legislație a pensiilor, că munca în condiții extreme nu poate fi echivalată cu cea desfășurată într-un regim de birou. În cazul sistemului de apărare, acest principiu general de echitate este integrat în cadrul statutului special, venind să compenseze, pe lângă uzura profesională, riscurile și restricțiile severe impuse de cariera militară.

Mai mult, asistăm la o tentativă de a ignora faptul că Legea nr. 223/2015 a fost deja modificată în anul 2024, ca jalon asumat în PNRR, prevăzând o creștere etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani până în 2035. O nouă intervenție legislativă la mai puțin de doi ani de la această modificare ar scădea dramatic predictibilitatea legii și ar distruge definitiv încrederea angajaților în legiuitor.

Este evident că Guvernul urmărește o accelerare a acestui calendar pentru ca, până în 2030, numărul beneficiarilor să fie cât mai mic, pregătind cinic bugetul pentru presiunea uriașă ce va fi exercitată de pensionarea generațiilor de „decreței” și nicidecum pentru o „echitate socială” mult invocată.

„O nouă <<reformă>> pe baze informaționale eronate va adânci criza de personal”

Dincolo de calculele fiscale, fundamentarea legii explică clar că aceste pensii reprezintă o necesitate impusă de regimul de restricții severe ale drepturilor fundamentale. Militarii și polițiștii nu pot face grevă sau politică, nu pot desfășura alte activități aducătoare de venituri și trebuie să ofere statului disponibilitate permanentă în schimbul unei cariere și unei pensii predictibilă. Istoria a demonstrat deja că eliminarea acestor sisteme specifice nu a adus sustenabilitatea financiară promisă, ci doar mii de procese și o demotivare profundă a personalului. Atunci când oficialii statului aleg să prezinte excepția drept standard legal, aceștia nu fac decât să erodeze încrederea celor care poartă uniforma. Respectarea Legii 223/2015 și a principiului conform căruia un regim special de muncă merită o protecție socială adecvată este singura cale prin care se poate asigura menținerea echilibrului între interesele statului și cele ale profesioniștilor care îi garantează securitatea. Orice încercare de a forța o nouă „reformă” pe baze informaționale eronate va adânci criza de personal, lăsând sistemul fără cei mai experimentați oameni într-un context geopolitic instabil.

„Numărul pensionărilor din sistem va crește necontrolat”

Reamintim, pe această cale, că deficitul de personal la nivelul M.A.I. a depășit deja 22-23%, iar cu astfel de declarații publice, total nefondate, numărul pensionărilor din sistem va crește necontrolat, iar Poliția Română se va îndrepta iremediabil spre colaps instituțional.

Organizația noastră sindicală respinge cu fermitate orice modificări unilaterale aduse legii pensiilor militare și suntem pe deplin pregătiți să declanșăm litigii colective de muncă și proteste de amploare pentru a apăra drepturile și demnitatea membrilor noștri.

Marius ANDREI, prim-vicepreședinte SPR „Diamantul”