9 din 10 profesori spun că elevii sunt victime ale bullyingului. Salvați Copiii România deschide Centrul de Resurse Antibullying, hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților

90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizația Salvați Copiii România. În acest context, pentru a putea adresa fenomenul de bullying în diferitele lui aspecte, Salvați Copiii România a inaugurat Centrul de Resurse Antibullying,  hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților pentru a înțelege, a preveni și a răspunde adecvat situațiilor de bullying și a îmbunătăți climatul școlar.

Puțini cred în sesizarea fenomenului

Doar 4 din 10 participanți (43,1%) au încredere în eficiența mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră util stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele și o proporție și mai mică (17,5%) cred în relevanța participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul.

Analizând frecvența pe care respondenții o consideră potrivită pentru realizarea de activități antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvențe: „În mod constant – ca parte a culturii școlii” (31,5%)” și „ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenți consideră că aceste activități nu reprezintă responsabilitatea școlii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului „Școala Altfel” (1%).

Înțelegând toate implicațiile socio-economice ale acestui fenomen cu impact major asupra capitalului uman al României, de mai bine de 10 ani, Organizația Salvați Copiii cercetează fenomenul în contextul din România și dezvoltă programe cu impact dovedit asupra copiilor cu vârste între 3 și 17 ani. Prin aceste inițiative, organizația a contribuit decisiv la recunoașterea gravității bullyingului și la dezvoltarea unor soluții concrete și validate științific, centrate pe siguranța și bunăstarea copilului, integrând educația bazată pe valori, participarea relevantă a copiilor, abordarea la nivel de comunitate educațională, dezvoltând rețele de suport între egali și comunități de practică ale specialiștilor.

Centrul de Resurse Antibullying

Centrul de Resurse Antibullying este un spațiu fizic și virtual în care școlile și grădinițele primesc sprijin real pentru a construi comunități educaționale sigure și incluzive.

Pe termen lung, Salvați Copiii își propune să aibă impact social relevant, contribuind la promovarea unei culturi sociale non-violente în România.

Serviciile oferite în cadrul Centrului de Resurse Antibullying răspund nevoilor identificate în grădinițele, școlile și familiile din România:

• pregătirea specialiștilor (profesori, consilieri școlari, personalul nedidactic din școli, specialiștii din sistemul de protecție a copilului, angajați ai birourilor de siguranță școlară),
• dezvoltarea și punerea la dispoziția școlilor și grădinițelor de metodologii validate științific pentru prevenirea bullyingului și promovarea unui climat pozitiv,
• consiliere și suport pentru copii, părinți și cadre didactice și referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate,
• creșterea gradului de participare a copiilor și tinerilor în programe de prevenire,
• derularea de campanii de informare și conștientizare pentru copii, profesori, părinți,
• analize și cercetări asupra fenomenului de bullying, însoțite de acțiuni de advocacy menite să influențeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri și resurse dedicate unui climat școlar sigur și incluziv.

Din echipa centrului fac parte: experți în domeniul educațional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.

Caracteristicile țintelor bullyingului: timiditatea sau caracterul mai retras și aspectul fizic

Întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%)  și  situația economică a familiei  acestuia (39%).

În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie (65%) și anturaj (61%).

Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, observăm că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii  a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți.

Doar 7 profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școala reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii.

Bullyingul se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, dar și invers

Deși 9 din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, remarcăm că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului. Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului  (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari).

În schimb, 1 din 5 participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari – 33,8% –  sunt de această părere).

Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.

Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități non-formale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).

Ancheta sociologică integrală poate fi accesată aici.