Surpriză de proporții într-un proces de corupție. Magistrații Curții Supreme au exclus din dosar probe cruciale, pe motiv că DNA le-a obținut ilegal

3
30856

 

Dosarul de corupție în care sunt vizate mai multe persoane, printre care directorul general, respectiv directorul adjunct al Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale București, oameni de afaceri, manageri de spitale, dar și Elena Baltag Kuzmanovic, personaj binecunoscut cititorilor atacul.ro, a primit o lovitură crâncenă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

După ce, în luna mai, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău a decis că probele din dosar sunt legale și că procesul poate să înceapă, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au văzut lucrurile cu totul altfel și au exclus din dosar numeroase probe, pe motiv că acestea ar fi fost obținute ilegal. Decizia a fost comunicată către DNA, procurorii urmând ca, în termen de 5 zile, să notifice judecătorii dacă menţin dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet.

Probele eliminate 

Completul care a judecat apelul inculpaților împotriva deciziei Curții de Apel București, ce constatase că rechizitoriul procurorilor DNA este în regulă, a stabilit că lucrurile stau cu totul altfel.

Astfel, magistrații au eliminat de la dosar procese-verbale de efectuare a unor fotografii asupra telefoanelor unor inculpați, pe motiv că probele au fost administrate nelegal, lipsind încuviințarea judecătorului a unei percheziții informatice.

De asemenea, judecătorii au constatat nulitatea absolută a înregistrării dialogului purtat între colaboratorul (SIVACHE GABRIELA-OANA) şi unul dintre inculpați (Plută Cristian), pentru că martorul nu a fost autorizat de judecător ca să folosească dispozitive de înregistrare audio-video, o simplă dispoziție a parchetului în acest sens nefiind suficientă. Trebuie spus că unul dintre judecătorii completului a avut o opinie separată, în sensul respingerii ca nefondate a contestațiilor formulate de inculpați.

Decizia ÎCCJ:

„Detalii soluţie: În majoritate: În baza art (….) admite contestaţiile formulate de către inculpații Plută Cristian, Baltag-Kuzmanovic Elena, Stăncilă Silviu şi Ion Cristian împotriva încheierii din data de 30 mai 2024 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Bucureşti – Secţia a II -a Penală, în dosarul nr. 8043/2/2023/a1. Desființează, în parte, încheierea atacată şi rejudecând: Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii şi în consecinţă: 1. Constată nulitatea absolută a: a. procesului – verbal din 06.11.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de efectuare a unor fotografii judiciare asupra telefonului inculpatului Dumitru Alexandru-Paul [captura de ecran reprezentând contactul lui Băicuşi Adrian din aplicaţia WhatsApp cu numărul …..în care se vede în istoric un apel vocal primit de la acesta în data de 06.9.2023, ora 09:49 în durată de 24 de secunde; captura de ecran reprezentând jurnalul de apeluri între care se regăseşte şi apelul cu Băicuşi Adrian din data de 6 septembrie; detaliile contactului din telefon pentru Elena Kuzmanovici cu numărul …..; capturi de ecran din Google Maps – street view privind imobilul de la adresa din strada Alecu Russo unde inculpatul se întâlnea cu Kuzmanovici Elena; istoricul aplicaţiei Waze privind adresa din strada Poligrafiei salvat ca TchiboCoffee store 75, bulevardul Poligrafiei Bucureşti, despre care a afirmat că este locaţia unde s-a deplasat pentru întâlnirile cu Elena Kuzmanovici şi Băicuşi Adrian, capturi care au fost efectuate cu aparatul foto marca Canon SX 70 HS cu seria 813051004313]; b. procesului – verbal din 06.11.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de efectuare a unor fotografii judiciare asupra telefonului inculpatului Băicuți Adrian [contactele telefonice cu privire la Kuzmanovici Elena, Dumitru Alexandru-Paul, Cristescu George-Mirel; mesaje între Băicuți Adrian şi Kuzmanovici Elena (mesaje text şi documente în format electronic), precum şi cu Cristescu George-Mirel; profilul lui Băicuşi Adrian în aplicaţia WhatsApp, capturi care au fost efectuate fotografii judiciare la lumină artificială cu aparatul foto marca Canon SX 70 HS cu seria 813051004313]; c. planşelor fotografice în care sunt redate capturile de ecran anterior menţionate cu referire la telefoanele inculpaţilor Dumitru Alexandru-Paul şi Băicuşi Adrian, întrucât toate aceste mijloace de probă au fost administrate în mod nelegal şi neloial prin eludarea procedurii, în absenţa încuviințării de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a unei percheziții informatice.

Dispune excluderea şi eliminarea fizică de la dosarul cauzei (inclusiv din cuprinsul rechizitoriului) de către parchet a proceselor – verbale din 06.11.2023 întocmite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie de efectuare a unor fotografii judiciare asupra telefoanelor inculpaţilor Dumitru Alexandru-Paul şi Băicuși Adrian, precum şi a planşelor fotografice privind telefoanelor inculpaţilor Dumitru Alexandru-Paul şi Băicuși Adrian anterior menţionate şi aflate în volumul nr.1 filele 256- 300 din dosarul de urmărire penală. 2. Constată nulitatea absolută a înregistrării dialogului purtat între colaboratorul SIVACHE GABRIELA-OANA şi Plută Cristian în data de 13.04.2023 (act procedural cu funcţie probatorie în format digital), precum şi a procesului – verbal din 20.04.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, în care sunt consemnate activitățile de supraveghere audio-video și audio puse în executare în mod nelegal de către colaboratorul SIVACHE GABRIELA-OANA la data de 13.04.2023, întrucât aceste mijloace de probă au fost administrate în mod nelegal şi neloial prin eludarea procedurii în condiţiile în care martorul colaborator nu a fost autorizat, în aplicarea dispozițiilor art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, de către judecătorul de drepturi și libertăți, să folosească dispozitive tehnice pentru a obține înregistrări audio-video și audio, activitatea fiind efectuată doar în temeiul dispoziției parchetului care nu avea componența funcțională să dispună o astfel de măsură în absența unei autorizări jurisdicţionale. Dispune excluderea şi eliminarea fizică de la dosarul cauzei (inclusiv din cuprinsul rechizitoriului) de către parchet a înregistrării dialogului purtat între colaboratorul SIVACHE GABRIELA-OANA şi Plută Cristian în data de 13.04.2023, precum şi a procesului – verbal din 20.04.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie în care sunt consemnate rezultatele supravegherii video-audio și audio pusă în executare în mod nelegal de către colaboratorul SIVACHE GABRIELA-OANA la data de 13.04.2023 (volumul nr.2 filele 87- 92 din dosarul de urmărire penală). 3. Constată nulitatea absolută a procesului – verbal din 14.09.2023 emis de organul de cercetare penală GUZGĂ DAN, întrucât a fost întocmit în mod nelegal în lipsa unei ordonanţe de delegare de competenţă materială dispuse de procuror. Dispune excluderea si eliminarea fizică de la dosarul cauzei a procesului – verbal din 14.09.2023 întocmit de organul de cercetare penală GUZGĂ DAN (volumul nr.15 fila 12 din dosarul de urmărire penală). Menţine soluţia judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Bucureşti – Secţia a II -a Penală, privind respingerea celorlalte cereri şi excepţii formulate de către inculpaţii din prezenta cauză cu privire la legalitatea administrării probelor şi la legalitatea efectuării actelor (procesuale sau procedurale) de către organele de urmărire penală şi a regularităţii rechizitoriului nr.74/P/2023 din 04.12.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorul urmând a notifica completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în termen de 5 zile de la comunicare dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea contestaţiilor rămân în sarcina statului. Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii inculpați, în cuantum de câte 300 lei, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunțată în cameră de consiliu, astăzi, 26 noiembrie 2024. Cu opinia separată în sensul respingerii, ca nefondate, a contestaţiilor formulate de inculpații Baltag-Kuzmanovic Elena, Plută Cristian, Stăncilă Silviu şi Ion Cristian împotriva încheierii din data de 30 mai 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Bucureşti – Secţia a II – a Penală şi a obligării contestatorilor inculpaţi la plata de cheltuieli judiciare către stat”.

Kuzmanovic, acuzată de procurori că intermedia șpăgi

Elena Baltag-Kuzmanovic este un personaj cunoscut la nivelul județului Neamț din perioada în care tăia și spânzura în Consiliul Județean Neamț în calitate de „voluntar”.

În februarie 2017, adică la puțin timp de la instalarea infractorului Arsene în funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț, Kuzmanovic era prezentă aproape zilnic la sediul instituției, unde se erija într-un adevărat șef, deși nu avea această calitate. Simplul fapt că avea o bună relație cu Arsene, dar și cu actuala deputată PSD de Neamț Oana Bulai, la acea vreme, administrator public la CJ-ul condus de Arsene, i-a făcut pe mulți angajați să creadă că Elena Baltag Kuzmanovic avea o funcție importantă. Numai că, așa cum atacul.ro a dezvăluit atunci, Kuzmanovic era, de fapt, un simplu voluntar, cu CV-ul la secret.

La puțin după ce i-am desconspirat calitatea în CJ Neamț, Kuzmanovic a dispărut din peisajul nemțean.

De la Arsene la Dăncilă

La București, s-a afirmat ca și consilier al premierului Dăncilă și al infractorului Darius Vâlcov, membră în mai multe CA-uri, iar acum, ca inculpată într-un dosar de corupție.

În Neamț, fratele lui Kuzmanovic face afaceri grele în domeniul construcțiilor, firma pe care o deține (dar care i-a aparținut Elenei) având în derulare contracte grase cu finanțare de la bugetul statului.

Făcea parte din rețea

Acum, Elena Baltag Kuzmanovic este acuzată de procurori că ar fi intermediat mita cerută de Cristian Plută, fostul director al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), de la un om de afaceri care încheiase un contract privind reabilitarea/modernizarea la unitățile medicale administrate de ASSMB.

Într-un reportaj „România, te iubesc”,, difuzat în primăvara acestui an pe Pro TV, se menționa că Baltag făcea parte din această rețea, procurorii acuzând-o de complicitate la luare de mită.

„Baltag-Kuzmanovic Elena care i-a transmis inculpatului Dumitru Alexandru-Paul că trebuie să dea 5% din valoarea facturilor pentru a-i fi plătite facturile la timp, iar ulterior banii i-a remis inculpatului Băicuși Adrian cu care Stăncilă Silviu avea o relație apropiată”, au arătat reporterii Pro TV, citând din rechizitoriul procurorilor.

Adrian Băicuși, fost director al Transelectrica, nu apare în dosarul în care a fost trimisă în judecată Kuzmanovic, pentru că și-a recunoscut faptele. În acest sens, el a încheiat, la începutul anului, un acord de recunoaștere a vinovăției, fiind condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.

Plută, personaj central în acest dosar, cerea și primea șpagă de la patronii firmelor care prestau lucrări de construcții pentru ASSMB prin intermediari, în această categorie intrând Băicuși, Kuzmanovic și Stăncilă.

„În perioada iunie 2022 – 01 septembrie 2023, inculpatul Plută Cristian, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins, prin intermediul inculpaților B.K.E. (Baltag Kuzmanovic Elena ) și S.S. (Stăncilă Silviu, fără calitate specială), de la omul de afaceri, D.A.P. (Dumitru Alexandru Paul), un procent de 5% din valoarea facturilor, fără TVA, plătite de A.S.S.M.B. în contextul derulării unui acord cadru ce viza execuția unor lucrări de reparații, reabilitări și modernizări la unitățile sanitare și imobilele aflate în administrarea Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale București. Suma de 278.000 lei, ce reprezenta procentajul menționat mai sus ar fi fost remisă inculpatului Plută Cristian, prin intermediul inculpatului S.S. și a altei persoane, la data de 01 septembrie 2023, în scopul achitării facturilor la timp și a încheierii ulterioare a unor contracte subsecvente”, arată procurorii anticorupție.

Comunicatul integral al DNA:

În cauza mediatizată prin comunicatele nr. 936/VIII/3 din 18 septembrie 2023 și 938/VIII/3 din 19 septembrie 2023, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată:

În stare de arest preventiv a inculpaților:

PLUTĂ CRISTIAN, la data faptelor director general respectiv director adjunct al Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.), pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită, (trei fapte),
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,

S.S. (n.n. Stăncilă Silviu)pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la luare de mită,
– dare de mită,
– complicitate la luare de mită,
– complicitate la permiterea accesului la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,

și sub control judiciar a inculpaților:

B.K.E. (n.r. BALTAG KUZMANOVIC ELENA), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită și

ION CRISTIAN, la data faptei consilier al directorului general al A.S.S.M.B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la permiterea accesului la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Anterior, în cauză, procurorii anticorupție au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații:

CRISTESCU GEORGE-MIREL, la data faptelor manager al Spitalului Clinic Colentina din București, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și delapidare și

D.A.P., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În prezența apărătorilor aleși, acești ultimi doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:

– 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și 6 luni și interzicerea, pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
– 2 ani și 5 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

  1. În luna aprilie 2023, inculpatul Plută Cristian, în calitate de director general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, ar fi primit de la inculpatul S.I. suma de 50.000 lei pentru a asigura o bună desfășurare a execuției unor contracte încheiate de instituția pe care o conducea cu două societăți comerciale și plata la timp a facturilor.
    La data de 19 iunie 2023, inculpatul Plută Cristian, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la Cristescu George Mirel suma de 20.000 euro pentru sprijinul acordat acestuia din urmă să ocupe funcția de manager al Spitalului Clinic Colentina din București. Concret, anterior, inculpatul Plută Cristian ar fi formulat către Primăria Municipiului București o propunere care a stat la baza numirii numitului Cristescu George Mirel în funcția respectivă. „Negocierile” purtate în contextul de mai sus au fost intermediate de către inculpatul S.S..
    În perioada iunie 2022 – 01 septembrie 2023, inculpatul Plută Cristian, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins, prin intermediul inculpaților B.K.E. și S.S., de la omul de afaceri, D.A.P., un procent de 5% din valoarea facturilor, fără TVA, plătite de A.S.S.M.B. în contextul derulării unui acord cadru ce viza execuția unor lucrări de reparații, reabilitări și modernizări la unitățile sanitare și imobilele aflate în administrarea Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale București. Suma de 278.000 lei, ce reprezenta procentajul menționat mai sus ar fi fost remisă inculpatului Plută Cristian, prin intermediul inculpatului S.S. și a altei persoane, la data de 01 septembrie 2023, în scopul achitării facturilor la timp și a încheierii ulterioare a unor contracte subsecvente.
  2. În luna august 2023, inculpatul Plută Cristian ar fi transmis, prin intermediul inculpaților S.S. și Ion Cristian, unui om de afaceri, în etapa nepublică a procedurii de achiziție publică, caietul de sarcini pentru „PROIECTUL PRIVAT DE URGENȚĂ TIP P1”, întocmit la nivelul A.S.S.M.B.. Acest demers ar fi avut ca scop favorizarea societății comerciale, administrată de omul de afaceri, în contextul organizării unei licitații publice având obiectul de mai sus.
  3. După numirea în funcția de manager al Spitalului Clinic Colentina din București, la data de 23 iunie 2023, numitul Cristescu George Mirel ar fi prelungit un abonament telefonic al instituției pe care o conducea (72 de abonamente pentru angajații spitalului), ocazie cu care furnizorul a acordat mai multe puncte de fidelitate, în valoare de 8.200 euro fără TVA. Cu acești bani, managerul spitalului ar fi achiziționat, prin intermediul sistemului de fidelitate, 6 telefoane mobile și 5 ceasuri tip smart, bunuri pe care și le-ar fi însușit.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ridicate de la inculpații Plută Cristian și S.S.. De asemenea, a mai fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra unui imobil situat în stațiunea Eforie Nord, ce aparține inculpatului S.S.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză. De asemenea, s-a mai solicitat instanței de judecată să dispună confiscarea extinsă de la inculpatul Plută Cristian a sumei de 192.335 lei și de la inculpatul S.S. a imobilului menționat anterior.

D. MURARU

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

3 comments

  1. Diomede 30 noiembrie, 2024 at 10:30 Răspunde

    Cine are interesul eliminatorii oricaror probe de vinovăție ? „TOTI”, toți începând cu politicienii care sunt printre cei mai corupți și pasibili de cătușe și până la marii infractori economico-financiari, apoi, judecătorii care, vor trebui sa condamne și pe cei (desigur din clasa politică) care le favorizează veniturile exorbitante în comparatie cu tot restul românilor. Odată dresați românii care judecătorii pot face, desființa, anula cu de la sine putere orice proba acuzatoare, de vinovăție, totul devine „floare la ureche”, orice mare șmecher infractori poate apela „din sau prin spatele ușilor inchise”, la pretenția „infracțională în termeni legali” dar legalizată, de a beneficia de „ștergerea oricăror probe de vinovăție „. Știți de vreo justiție din vreo țară ?, poate ați aflat ca exista una, România !!!, halal țară, halal clasă politică, halal justiție, restul, vai de capul unui asemenea popor care a acceptat asemenea conducători, pentru ca, totul incepe de la conducătorii „CORUPȚI ” !. O asemenea țară nu are democrație, este o salcie în bătaia unui vânt a „nimănui”.

  2. Danie R 30 noiembrie, 2024 at 17:38 Răspunde

    De aceea dorim o schimbare totală și o asanare completa a tuturor instituțiilor statului. Prea a ajuns corupția atât de vizibilă ca nu o mai suportăm.

  3. Banel 2 decembrie, 2024 at 08:38 Răspunde

    Justiția este cea mai coruptă instituție a statului,apoi politicul, băncile, mai toate instituțiile statului. Corupția este imensa și nimic nu mai salvează România. Romanii sunt iresponsabili,imbecili,inconștienți,hoți și prosti. Romanii și moldovenii își merită soarta. Rămânem slugi.

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.