Rețeta câștigătoare a inculpaților din procesul mitei de 1 milion de euro de la Apele Române: amânări, judecători schimbați, tergiversare până la prescripție
Un proces aflat, în prezent, pe rolul Tribunalului Bihor, dar care a avut la bază o anchetă instrumentată de procurorii DNA Bacău, poate fi folosit cu succes ca material de curs de profesorii de la facultățile de drept pentru studenții lor. Dosarul, înregistrat la Tribunalul Bacău în octombrie 2020, se află acum, pe 16 martie 2026, la Tribunalul Bihor și nu a fost încă soluționat. Inculpații, în număr de 6, au scăpat de emoții penale, deoarece faptele pentru care erau judecați (luare și dare de mită, complicitate la luare și dare de mită, mărturie mincinoasă) s-au prescris. „Succesul” inculpaților s-a bazat, în principal, pe deciziile ÎCCJ și CC privind prescripția, Decizia 1/2025 a ÎCCJ, care a schimbat modul în care se socotește termenul de prescripție (tot în avantajul inculpaților, bineînțeles). Bineînțeles că nu au lipsit amânările cauzate de lipsa avocaților sau a inculpaților, schimbarea componenței completului de judecată. Inculpații au câștigat timp prețios pentru ei și din cauză că dosarul a fost plimbat între instanțe.
Discutăm despre un cumul de factori care au fost favorabili inculpaților dintr-un dosar în care personajul principal este Victor Sandu, fost director la Administrația Națională Apele Române, acuzat că a încasat o mită de un milion de euro. Banii ar fi fost dați Sorin Ciufudean, un om de afaceri din Bistrița-Năsăud, cu afaceri și în Neamț. Ciufudean apare și în dosarul în care fostul lider PNL Neamț, Mugurel Cozmanciuc, a fost judecat într-un dosar de corupție. Sorin Ciufudean a fost acuzat de procurorii DNA că i-ar fi oferit, prin intermediul lui Vlad Marcoci, 500.000 de lei deputatului Mugurel Cozmanciuc. Banii i-ar fi dat pentru ca deputatul să intervină pe lângă amicul său Costel Alexe, ministru al Mediului la acea vreme, în vederea numirii în fruntea Administrației Naționale Apele Române (ANAR) a unei persoane agreate de omul de afaceri. Toți inculpații din acest dosar au fost achitați. Ciufudean și partenera lui de viață, Valeria Bondrea, au fost condamnați definitiv într-un alt dosar, pentru că au mituit un fost director adjunct de la Apele Române.
Anchetați de DNA Bacău, dar judecați de Tribunalul Bihor
Victor Sandu, fostul director al Administrației Naționale Apele Române, din perioada guvernării PSD-ALDE, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău în data de 5 octombrie 2020. Procurorii l-au acuzat pe Sandu că ar fi cerut și ar fi primit, în mai multe tranșe, 1 milion de euro mită, banii fiind oferiți de Sorin Ciufudean, administrator și asociat al firmei Industrial Construct Ardeal SRL, firmă parteneră în mai multe proiecte cu fosta SC Aqua Parc SRL Roznov (actualmente, Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL).
Până să ajungă la Sandu, banii au circulat prin două societăți comerciale controlate de Constantin Dudulescu și Bogdan Vlad, apropiați ai lui Gabriel Chivăran, fost director în Ministerul Mediului și amic al lui Sandu. Industrial Construct Ardeal SRL a achitat celor două firme cei aproape un milion de euro în contul unor servicii care, în realitate, nu au fost executate.
Sandu a fost trimis în judecată pentru luare de mită, Ciufudean pentru dare de mită, Chivăran pentru complicitate la luare de mită, Valeria Bondrea, cel de-al doilea asociat al Industrial Ardeal Construct SRL, pentru complicitate la dare de mită, Constantin Dudulescu și Bogdan Vlad, ambii administratori sau acționari la firmele familiei Chivăran, pentru mărturie mincinoasă.
Neînțelegeri privind competența teritorială a instanței
Inculpații au fost trimiși în judecată în octombrie 2020, dosarul fiind înaintat spre judecare Tribunalului Bacău. În aprilie 2021, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bacău a constatat legalitatea sesizării instanței, precum și competența în soluționarea cauzei a Tribunalului Bacău. Decizia a fost atacată de inculpați, iar Curtea de Apel Bacău a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bacău. Dosarul a fost declinat în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bihor, primul termen de judecată fiind fixat în primăvara anului 2022.
La termenul din 30 mai 2022, judecătorul de cameră preliminară a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor, invocată de procurorul de la DNA Oradea, și a declinat competența în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Bacău. Adică exact aceeași decizie luată invers de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău.
Totodată, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea chestiunii privind competența. Înalta Curte a decis că Tribunalul Bihor are competență, așa că dosarul a rămas acolo.
În martie 2023, judecătorul de cameră preliminară a trimis dosarul la DNA Bacău pentru a remedia neregularitățile constatate.
În noiembrie 2023, Tribunalul Bihor a dispus începerea judecății. Soluția a fost contestată de inculpați, însă Curtea de Apel Oradea le-a respins contestațiile, decizia fiind pronunțată în data de 1 aprilie 2024, adică după mai bine de 3 ani de la trimiterea în judecată a inculpaților. În toată această perioadă, dosarul a stat în camera preliminară, în condițiile în care termenul este de cel mult 60 de zile.
Judecata efectivă a dosarului a debutat în septembrie 2024, iar procesul a ajuns la cel de-al 13-lea termen.
Deciziile controversate ale ÎCCJ și Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale se aplicau încă din perioada în care dosarul se afla în cameră preliminară. Cum faptele comise de către inculpați au fost comise în perioada 17 mai 2017 – 6 mai 2019, termenul de prescripție pentru faptele de corupție se împlinea în mai 2027 (8 ani).
După emiterea Deciziei CCR 358/2022 din mai 2022, procedura din camera preliminară a început să se desfășoare mult mai greu – discuții pe marginea competenței, amânări, invocarea de excepții, pronunțarea amânată de 8 ori, trimiterea dosarului la DNA Bacău pentru remedierea neregularităților actului de sesizare, schimbarea președintelui de ședință etc. Cert este că procedura de cameră preliminară de la Tribunalul Bihor a avut 21 de termene (mai 2022-noiembrie 2023)
După ce a trecut și de faza contestațiilor de la Curtea de Apel Oradea, judecata procesului a debutat în septembrie 2024, la cinci luni de la decizia Curții de Apel Oradea.
Amănări peste amânări și o altă decizie a ÎCCJ salvatoare pentru inculpați
La fel de interesantă a fost și derularea procesului propriu-zis de la Tribunalul Bihor, unde procesul a ajuns abia la al 13 termen de judecată.
Primul termen: 20 septembrie 2024 – amânare lipsă de apărare; termen 15 noiembrie 2024 – amânare cerută de avocați; termenul din 10 ianuarie 2024 – președintele completului a lipsit; 7 martie 2025 – amânare pentru că unul dintre avocați a depus o cerere în probațiune; 16 mai 2025 – schimbare componență complet de judecată; termen 13 iunie 2025 – trei avocați cer amânare și li se aprobă; 23 iunie 2025 – amânare pentru că s-a schimbat din nou componența completului; 15 iulie 2025 – se citește, în sfârșit, actul de sesizare, dar se aduce în discuție și faptul că a intervenit prescripția penală.
Până în prezent, procesul fost judecat de patru judecători, instanța suferind astfel de modificări pe parcursul celor 13 termene derulate.
Până în ianuarie 2025, în baza celor două decizii CCR și ÎCCJ privind prescripția, faptele de corupție din acest dosar se prescriau în luna mai 2027. Numai că, în ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție le-a mai dat o mână de ajutor inculpaților. Prin Decizia 1/ianuarie 2025 a ÎCCJ s-a stabilit că termenul de prescripție nu mai începe să curgă de la data ultimei acțiuni a inculpatului în procesul comiterii faptei, ci de la prima acțiune. În cazul de față, prima acțiune în derularea faptei a fost comisă în vara anului 2017, așa că, în noile condiții date, termenul de prescripție a faptelor s-a împlinit în vara anului trecut. Nu întâmplător, la termenul din iulie 2025, avocații au invocat prescripția, cu precizarea că inculpații (cei patru judecați pentru fapte de corupție, pentru că, în cazul celor doi judecați pentru mărturie mincinoasă, termenul de prescripție s-a împlinit cu mult înainte) pe care îi apără doresc continuarea procesului penal pentru a-și stabili nevinovăția. Așadar, procesul continuă, iar în cauză au fost propuși martori, au fost solicitate expertize etc.
Daniel MURARU
Citește și:
Cozmanciuc și Marcoci, achitați în dosarul „Combinații pentru controlul Apelor Române”
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
