Avocata Poroșnicu a pierdut procesul cu Atacul.ro în cazul pozei lui Mihai Eminescu, donată Complexului Muzeal Neamț
Avocata ieșeană Gianina Vera Poroșnicu a pierdut procesul intentat publicației atacul.ro în cazul pozei marelui poet Mihai Eminescu, donată, anul trecut, Complexului Muzeal Național Neamț. Decizia Judecătoriei Bicaz nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a avocatei ieșene, care, anterior acestei decizii, a solicitat pe calea ordonanței președințiale eliminarea articolului „Original sau fake? Suspiciunile care planează asupra autenticității pozei lui Eminescu ajunsă la Târgu-Neamț. Fotografia, donată de o avocată Casei „Veronica Micle”. Ce spun specialiștii”. Această cerere i-a fost respinsă, pe rând, de Judecătoria Bicaz și de Tribunalul Neamț, unde s-a judecat apelul.
Poroșnicu și donația
În octombrie 2023, avocata Poroșnicu a acționat în instanță publicația atacul.ro solicitând plata unor daune morale în cuantum de 50.000 de lei, care i-ar fi fost cauzate în urma publicării articolului amintit mai sus. În cererea de chemare în judecată, reclamanta afirmă că este o „persoană publică, fiind cunoscută atât la nivel local, cât și național pentru cazurile celebre pe care le-am preluat în calitate de avocat, dar și pentru implicarea mea în numeroase activități culturale de mare anvergură” și că „procedând astfel, jurnalistul aduce serioase deservicii comunității pe care ar trebui să o servească”, articolul având ca „efect descurajarea publicului nemțean să viziteze Casa Memorială „Veronica Micle” și să se bucure de fotografia expusă.
Concret, reclamanta spune că în articolul pe care îl vrea scos de pe site, autorul ar afirma că actul de donație pe care l-a făcut către Complexul Muzeal Național Neamț– o poză în care este înfățișat poetul Mihai Eminescu – a constat într-un bun care nu este autentic și nu are valoarea culturală invocată. Totodată, reclamanta mai spune că afirmații ale pârâtului nu ar avea suport probator și că acesta fi urmărit denigrarea sa, dar și a altor persoane care au fost implicate în „punerea în valoare a unui bun cultural de o însemnătate majoră pentru poporul român”.
Numai că, așa cum se poate constata după o simplă lecturare a articolului, acesta nu conține nicio afirmație cu privire la autenticitatea fotografiei lui Mihai Eminescu donată de reclamantă. Subiectul articolului incriminat este, într-adevăr, autenticitatea fotografiei donate de către reclamantă, însă autorul nu a afirmat că aceasta nu este autentică. Doar a făcut o analiză, cu ajutorul mai multor experți în domeniu, a donației. Articolul conține mai multe puncte de vedere ale unor specialiști în domeniu despre bunurile din Patrimoniul Cultural Național Mobil, despre procedura de tezaurificare a acestora, dar și despre autenticitatea fotografiei donate de reclamantă și expusă la Casa Memorială „Veronica Micle” din Târgu-Neamț, parte a Complexului Muzeal Național Neamț.
Expertul a stabilit că fotografia este o fotocopie
De-a lungul timpului, avocata Poroșnicu, în declarațiile publice, a afirmat, nu o dată, că fotografia poetului Mihai Eminescu, pe care a donat-o Complexului Muzeal Național Neamț, este cea originală (cea de-a treia din cele patru fotografii cunoscute ale marelui poet), realizată în anul 1884 de renumitul fotograf Nestor Heck în studioul său din Iași. O analiză efectuată, ulterior publicării articolului, de către expertul Mihaela Cristina Verzea a stabilit că respectiva poză nu este „originală”, ci o fotocopie. Expertiza a fost dispusă la câteva săptămâni după publicare articolului, conducerea Complexului Muzeal Național Neamț solicitând, inclusiv ca urmare a dezvăluirilor noastre, efectuarea unei analize menită să stabilească dacă fotografia este sau nu originală.
În prezent, sunt cunoscute și certificate patru fotografii ale poetului Mihai Eminescu: una realizată la Praga, în anul 1869, de către fotograful Jan Tomas, o alta realizată în anul 1878, la București, de Franz Duschek, cea de-a treia realizată în studioul lui Nestor Heck din Iași, în 1884, și cea de-a patra și ultima realizată în anul 1887, de Jean Bielig la Botoşani, când Mihai Eminescu avea vârsta de 37 de ani. Cea de-a treia fotografie originală (realizată de Nestor Heck) a marelui poet Mihai Eminescu se află la Muzeul Ipotești din Botoșani (foto jos), obiectul fiind inclus în Patrimoniul Cultural Național Mobil și clasată în „Tezaur”, aspect care confirmă, fără discuții, autenticitatea exemplarului.
Autoritățile investigheză…
Atacul.ro a solicitat autorităților să verifice dacă, în cazul donației fotografiei lui Mihai Eminescu, au fost sau nu comise fapte penale, inclusiv infracțiuni prevăzute și pedepsite de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.
Reiterăm că poza a fost prezentată de donatoare ca fiind originală, iar expertul Cristina Verzea a constatat că, de fapt, este o fotocopie.
În acest context, trebuie văzut dacă au fost sau nu încălcate prevederile art. 80 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, care stipulează că: „Executarea în scopuri comerciale de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 27 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Fotocopia trebuie marcată
Procedura legală de copiere a unui bun clasat prevede că aceasta nu se poate face decât cu acordul deținătorului și, obligatoriu, cu marcare din care să rezulte că este o copie. Asta trebuie să vadă anchetatorii, dacă poza lui Eminescu din acest caz, fiind o fotocopie, este expusă cu sau fără marcare și dacă are acordul deținătorului de drept.
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil prevede, la art/ 26, alin. 1 următoarele : „Copiile, mulajele, tirajele postume și facsimilele executate de pe bunuri culturale mobile clasate trebuie să fie marcate vizibil pentru a nu fi confundate cu originalul; ele vor purta mențiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului și anul în care au fost realizate, precum și specificarea colecției în care se află originalul”. La alineatul 2 al aceluiași articol se menționează că „Mențiunile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii, indiferent de anul în care au fost realizate copiile, mulajele, tirajele postume și facsimilele și ori de câte ori acestea sunt aduse la cunoștință publicului”.
În situația de față, așa cum lesne se poate observa din expertia realizată de expertul Cristina Verzea, nu reiese că poza donată prezintă o marcă vizibilă care să ateste că este o copie, aspect care indică săvârșirea infracțiunilor indicate mai sus.
Sunt doar câteva aspecte pe care anchetatorii au obligația să le lămurească.
Avocata a primit titlul „Pro Urbe”
Fotografia este expusă încă la Casa Memorială „Veronica Micle” din Târgu-Neamț, din august 2023, când a fost donată de avocata Poroșnicu. Reprezentanții Compexului Muzeal Național Neamț au aceptat donația fără să expertizeze fotografia, ceea ce se poate traduce printr-o gafă imensă.
Pentru gestul său, donatoarea a fost recompensată de Consiliului Local Târgu-Neamț cu titlul „Pro Urbe”, ca semn de recunoștință a comunității pentru donația făcută.
Un aspect interesant, care ar trebui să atragă atenția celor care cercetează acest caz, este acela că în certificatul eliberat de Casa de Licitații „Artmark” (foto sus), care însoțește fotografia lui Mihai Eminescu, nu se menționeză nicăieri că aceasta ar fi „originalul” realizat de renumitul fotograf Nestor Heck, în anul 1884.
D. MURARU
Citește și:
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
1 comment
Leave a reply
Ar trebui firesc ca si actualul Presedinte al Consiliului Judetean Neamt, care ne aduce aminte de un rol memorabil intr-o piesa de teatru jucat de CONSTANTIN DIPLAN , caruia i se spunea in gluma „gagicarul cu trifoi „”, sa isi ceara scuze ca a participat la mascarada asta de doi lei ! RUSINICA !!!