Ce dovezi sunt că podul de la Trei Fântâni a fost distrus de inundații și refăcut cu 400.000 de lei? Patronul firmei care a reparat podul: „Eu nu sunt genul care să facă poze!”

În vara anului 2020, inundațiile care s-au abătut asupra unor regiuni ale țării au provocat pagube și în mai multe localități din Neamț. Comuna Dămuc a fost una dintre ele și, conform procedurilor, o comisie formată din oameni de la primărie, dar și alte autorități ale statului au purces pe teren pentru a evalua pagubele.

În satul Trei Fântâni, care aparține de comuna Dămuc, cel mai grav afectate au fost două poduri. În procesul-verbal de constatare a pagubelor s-a menționat că pentru „refacere pod ba (n.r.beton armat) pe DF Bicăjel, pct. Dandu Lucian, sat Trei Fântâni” este necesară suma de 400.000 de lei, iar pentru „refacere culee ambele maluri și apărare pod din gabioane, pod ba pe DF Bicăjel, sat Trei Fântâni”, suma de 66.000 de lei. Acestea au fost doar două dintre cele 16 puncte de calamitate și identificate în Dămuc de către membrii comisie de evaluare a pagubelor.

Satul Trei Fântâni, din comuna Dămuc, județul Neamț, se află într-o zonă pitorească și ruptă de lume, la granița a trei județe: Neamț, Bacău și Harghita.

Probabil că lucrurile ar fi rămas așa, dacă autoritățile nu ar fi fost sesizate cu privire la faptul că anumite lucrări din lista obiectivelor calamitate nu ar fi fost afectate de inundații în realitate, însă sumele alocate pentru reparații au fost decontate.

Auditorii Camerei de Conturi Neamț au verificat și au constatat că, într-adevăr, există o serie de necorcordanțe în special în ceea ce privește deconturile pentru lucrări, fapt pentru care au trecut aceste sume la capitolul „prejudicii” și au cerut să fie recuperate.

Cele mai mari probleme au fost identificate în legătură cu suma de 400.000 de lei alocată și cheltuită pentru „refacerea” unui pod din beton armat, din satul Trei Fântâni.

Podul – „greșeală de denumire”

În documente, reparațiile apăreau ca fiind făcute la un pod situat în punctul „Dandu Lucian”. Numai că, în momentul în care au mers pe teren, auditorii au constatat că în dreptul proprietății lui Dandu Lucian nu a fost „refăcut” niciun pod din beton, pentru că pur și simplu nu exista un pod din beton. Auditorii au găsit acolo doar un podeț din lemn.

Reprezentanții Primăriei Dămuc, dar și cei ai firmei care au executat lucrările susțin că, de fapt, la mijloc a fost o eroare de raportare, pentru că podul din beton armat „refăcut” cu 400.000 de lei, bani de la Fondul de urgență al Guvernului, este cel din dreptul școlii vechi din sat, care fusese refăcut, tot cu fonduri de la Guvern, după inundațiile din vara anului 2016.

Așa arată podul de la Școala Veche, construit după inundațiile din anul 2016:

Conform celor precizate de Manole Frăsinaru, patronul firmei Manu Forest SRL, care a reparat podurile din Dămuc afectate de inundații în vara anului 2020, cei care au evaluat pagubele pe teren au menționat că a fost afectat podul de la punctul „Dandu Lucian”, pentru că și acesta are o proprietate lângă Școala veche și folosea des podul. De ce nu i-au spus podul de la punct „Școala veche”, tot Frăsinaru a încercat să ne lămurească. Conform acestuia, în evidențele primăriei exista deja un pod punct „Școală”, mai la deal de cel ridicat după inundațiile din 2016.

„Cu podul de la școală este o greșeală de denumire, pentru că prima dată a fost făcut podul ăla mai de sus un pic și a fost denumit punct „școală din gabioane”. După ce s-a făcut podul ăsta care e cu problema, de la școala veche, nu l-au mai putut trece <<la școală>>, deoarece era unul cu denumirea asta”, a declarat Frăsinaru.

Aceeași chestiune a ridicat-o în fața instanței de judecată și avocatul Primăriei Dămuc, care a atacat raportul Camerei de Conturi Neamț.

Este greu de crezut că această variantă poate să stea în picioare atâta vreme cât podul din beton armat din dreptul școlii vechi a fost refăcut de la zero după inundațiile din 2016, iar în documentele oficiale el apare cu denumirea de „pod Școala Trei Fântâni”.

În proiectul din 2016 se vorbește despre „Refacere pod calamitat Școala trei Fântâni din comuna Dămuc, județul Neamț”. În absolut toate documente (liste de cantități, caiet de sarcini, parte desenată etc) se menționează numai despre podul de la Școala Trei Fântâni și nicăieri de podul de la punct „Dandu Lucian”.

Așadar, ipoteza din cauza harababurii din actele primăriei și a faptului că ar mai exista un pod la punctul „Școală” a picat, atâta vreme cât în documentele oficiale întocmite în 2016 este menționat podul de la „Școala veche”. Este evident că în primărie se știa foarte bine că podul „calamitat” este cel de la Școala veche, nu un altul… de la punctul „Dandu Lucian”

De altfel, auditorii Camerei de Conturi Neamț sunt convinși acum că podul de la punctul „Dandu Lucian” este fix podul de la „Școala veche”, construit după inundațiile din vara anului 2017.

În timpul controlului, cei de la Primăria Dămuc le-au spus inițial  reprezentanților Camerei de Conturi Neamț că există un pod, după care, altă dată, au menționat un alt pod. Cumva au scăldat-o, semn că ceva era necurat la mijloc.

Toate aceste discuții pe marginea subiectului  care pod a fost refăcut, cel de la punctual „Dandu Lucian” sau cel de la „Școala veche”, în condițiile în care este vorba despre unul și același pod, te duce cu gândul la o posibilă manevră pe care cineva a încercat să o pună în operă cu scopul de a obține ilegal o sumă de bani substanțială.

În cele din urmă, auditorii au imputat suma de 400.000 de lei, folosită pentru refacerea podului de la „Școala Veche” (punct „Dandu Lucian”), considerând că aceste lucrări nu au fost efectuate, iar documentele prezentate de autoritatea contractantă nu sunt convingătoare. Așadar, există o suspiciune serioasă privind lucrările pe care cei de la Manu Forest SRL le-ar fi efectuat la acel pod în vara anului 2020. De altfel,oamenii care locuiesc în zonă au declarat că în acea perioadă nu au văzut muncitori lucrând la pod și că acesta nu a fost afectat de inundații.

Așa s-a ajuns ca în instanță să fie solicitată efectuarea unor expertize în vederea stabilirii vechimii betonului care ar fi fost folosit la reparațiile din vara anului 2020. Numai că acest lucru este imposibil de stabilit, conform experților, mai ales după trecerea unei perioade mai lungi.

„Nu am nicio poză și am căutat de-am înnebunit pe Youtube”

În documentele oficiale, inclusiv în Hotărârea de Guvern 554/2020 prin care au fost alocate sumele de bani pentru înlăturarea efectelor calamităților, comuna Dămuc apare cu alocarea de 400.000 de lei pentru „Refacere pod b.a. pe DF Bicajel, Pct. D. L., sat Trei Fântâni”. Suma este extrem de mare comparativ cu cea alocată în 2016 pentru construirea podului de la zero, și anume 300.000 de lei.

Pe de altă parte, în nu se vorbește despre reparații ale podului, ci despre refacerea podului din beton armat, adică o „o nouă refacere”. Acest aspect trebuie menționat, deoarece patronul firmei Manu Forest insistă că nu a fost vorba despre un pod distrus, ci „calamitat”, deși în acte „refacere” înseamnă, de fapt, că podul a fost distrus în totalitate.

„Este o greșeală, nu a fost un pod demolat de ape! Scrie pod distrus, deci el a fost … săpat la picioarele lui. S-a înfundat primul pod de sus și apa a apucat pe lângă și a săpat. Podul a fost calamitat, nu distrus. Distrus înseamnă să nu mai fie acolo, calamitat e altceva. Au fost culeele afectate, mai ales cea dinspre drum. Noi am refăcut zidul de sprijin, am ridicat grinzile. Deci s-au folosit aceleași grinzi. Apa a săpat în spatele zidului, culeea era cumpănită. S-au adunat acolo în partea de sus copaci, crengi, răchiți , toate nebuniile și a împins un pic grinzile, de asta au dat pod distrus, le-au împins, dar nu le-au rupt. Podul ăla e solid, se poate trece cu 100 de tone pe podul ăla. Eu doar am ridicat cu niște vinciuri sus și cu o macara, am pus niște popi, după aia am tras din partea de sus cu o macara și din spate am împins cu două utilaje. Le-am ridicat înapoi pe culee , am turnat prin spate betonul care a mai fost , am cărat mizeria. Nu a fost nimeni bine intenționat ca să spună adevărul, deși sunt documente, sunt expertize, sunt tot felul de chestii care dovesdesc aspectele astea. A fost o comisie, domnule, de la cinci instituții, ăia nu sunt niște tâmpiți. Cei de la Curtea de Conturi au venit și verificat și cică au găsit că nu a fost făcut podul”, a declarat Manole Frasinaru.

Frasinaru a declarat că nu are nicio poză cu podul „calamitat” și, ulterior, reparat: „Nu am nicio poză și am căutat de am înnebunit pe Youtube. Am întrebat peste tot și n-am găsit. N-am făcut nicio poză, eu nu sunt genul care să facă poze”.

Frasinaru a mai spus că nici muncitorii care au lucrat la pod nu au poze, fie că nu au făcut la vremea respectivă, fie că „le e frică să le scoată”.

Întrebat dacă cei 400.000 de lei nu i s-a părut o sumă mare pentru lucrările pe care firma sa le-a făcut la pod, în condițiile în care, refăcut de la zero, același pod a costat 300.000 de lei, Frăsinaru a spus că nu.

„Cred că au fost puțini (n.red. bani) la cât am muncit. Culeele, zidul, cărat mizerii zile întregi, spart cu picamerul, scos afară… Lumea spune ce dorește, eu v-am spus realitatea. Nu am făcut eu evaluarea, ci cei de la ISC, nu mai știu. La mine a fost diriginte de șantier, nu am făcut de capul meu, cu măsurători, toate nebuniile. Din toată chestie asta, eu sunt hoțul? Sunt facturi, am închiriat utilaje, greder la Ocolul Silvic Tarcău, compactor de la o firmă din Piatra. Vă dați seama că în suma aia e inclus și TVA-ul, și impozitul! Imaginați-vă cât era motorina, cât era fierul atunci, în pandemie!”, a spus Frăsinaru.

Numai că realitatea îl contrazice pe patron, deoarece prețurile materialelor de construcții și ale carburanților, în vara anului 2020, erau stabile. De exemplu, în august 2020, Petrom vindea un litru de motorină cu 4,55 lei.

Frăsinaru a mai declarat că: „Am făcut beton și la mână, am luat și de la Ginel, de la Tașca. În total, am folosit vreo 3-4 mașini, nu mai știu sigur, în jur de 30  și ceva de metri cubi. Mai mult a fost de spart, de cărat de acolo. Prima dată, a trebuit să scoatem ce a fost dat jos, să cărăm de acolo, după aia să cofrăm, să curățăm locul”.

În ceea ce privește perioada în care angajații săi au lucrat la pod, patronul Manu Forest SRL a spus că a început lucrarea cam cu 2-3 săptămâni înainte de 15 august, adică în ultima săptămână a lunii iulie. Însă apare o problemă: contractul de lucrări a fost semnat de firmă cu Primăria Dămuc în data de 7 august 2020, ceea ce înseamnă că e puțin probabil ca lucrările să fi început în ultimele zile ale lunii iulie.

Proces la tribunal și anchetă penală la Poliție

Refacerea podului de la Trei Fântâni face obiectul unui proces, dar și unei anchete penale aflate în lucru la Poliția Neamț.

În procesul de la Tribunalul Neamț, în care Primăria Dămuc a cerut anularea raportului Camerei de Conturi, instanța a solicitat relații de la Guvernul României și Prefectura Neamț (înscrisurile atașate la procesul verbal de constatare a pagubelor produse în urma inundațiilor din vara anului 2020 din comuna Dămuc).

Cu siguranță, instanța speră că va primi informații care ar putea limpezi cauza, adică probe care să clarifice dacă respectivele lucrări au fost sau nu efectuate.

În urmă cu mai bine de doi ani, atacul.ro a constatat că aceste procese verbale de constatare a pagubelor nu sunt însoțite, de exemplu, și de câteva fotografii care să ateste că, într-adevăr, pagubele au avut loc. Există doar un înscris semnat de câteva persoane (din primărie, ISU, ISC etc) și atât. Din datele noastre, nu există nici măcar obligația să fie făcute fotografii la finalul lucrărilor de reabilitare/refacere etc. Deși, este clar ca lumina zilei că suspiciunile ar fi fost rapid eliminate dacă existau dovezi elocvente, adică poze, cu distrugerile produse, iar la final, fotografii cu obiectivele reparate.

Ș la această oră lucrurile stau la fel, în sensul că evaluările pagubelor se fac ochiometric de către membrii comisiilor de constatare, iar Guvernul dă bani fără să ceară măcar o poză care să confirme că acele pagube au fost produse.

Iar la mijloc este vorba de sume enorme, pe care Guvernul României le oferă cu ochii închiși comunităților locale lovite de calamități. Banii ar trebui să fie folosiți exclusiv pentru astfel de lucrări, ceea ce nu se întâmplă de fiecare dată. Lipsa unui control real din partea statului asupra modului în care sunt cheltuite aceste sume de bani nu face decât să ușureze munca celor care au prostul obicei de a se înfrupta din bani publici.

D.MURARU

Citește și:

Pod reparat cu 300.000 de lei, care duce… nicăieri

Procurorii, interesați de podul care nu duce nicăieri. Peste 300.000 de lei, cheltuiți din banii pentru calamități

Revoltător! Au „calamitat” un pod și au furat 400.000 de lei. Ancheta penală trage să moară. Imaginile din satelit dezvăluie adevărul

Banii pentru calamități, dați cu ochii închiși de Guvern. „Ochiometrul”, singura evaluare. Cât a ajuns să coste reparația unui pod