Iaz uriaș lângă râul Moldova, până-n „buza” drumului județean. Afaceri cu balast ascunse în spatele unor proiecte piscicole

1
3687

În ultimii ani, așa cum atacul.ro a arătat în nenumărate rânduri, s-a umplut țara de iazuri piscicole, însă numai pe hârtie, pentru că, în realitate, aceste amenajări nu ascund, de fapt, decât o găselniță folosită pentru a exploata „legal” agregate minerale.

Dacă ar funcționa cu adevărat, sutele de iazuri piscicole ar trebui să asigure pește din belșug populației, dar lucrurile nu stau nici pe departe așa.

De exemplu, în județul Neamț, nimeni nu a văzut la vânzare pește crescut în iazurile Danlin XXL, Ștef Edil CDP, TVI Construct, Edaca Grup sau Caius SRL, toate fiind firme care dețin iazuri piscicole. Pe hârtie! Deși atacul.ro a dezvăluit această adevărată practică a firmelor care exploatează balast, autoritățile nu au mișcat niciun deget. Lipsa de reacție a acestora confirmă informațiile pe care atacul.ro le are din interiorul sistemului, și anume că agregatele minerale sunt gestionate de o adevărată mafie instituțională cu ramificații puternice politice, dar și cu influență în sistemul judiciar.

Mare parte din sutele de milioane de euro, obținute ilegal din exploatarea balastului, ajung în buzunarele celor care asigură protecție acestor rețele care au sfârtecat cursurile de apă ale țării.

Acum, presiunea este și mai mare, proiectul privind construcția autostrăzii care va lega Moldova de Capitala țării (Autostrada A8) activând toți proprietarii de stații de sortare din zonă, care simt că vor face bani buni vânzând balastul celor care vor construi șoseaua de mare viteză. Așa se face că, în ultima perioadă, s-au înmulțit autorizațiile pentru așa zisele iazuri piscicole, cu exploatarea balastului.

În ultimul an, zecile stații de sortare întinse de-a lungul principalelor cursuri de apă din Moldova și-au sporit depozitele de balast, fără să-i deranjeze nimeni. Munții de pietriș și de nisip, vizibili și din satelit, nu au stârnit curiozitatea niciunei autorități a statului.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău este controlată politic, la fel ca si Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț.

Cei de la Garda de Mediu se plâng de lipsa de personal, reprezentanții de la Arii Protejate, o altă instituție puternic politizată, eliberează avize lejer, iar structura specială a Poliției Neamț, care lucrează pe această linie, are probleme. În primul rând, se mișcă foarte greu, dosarele fiind finalizate în ani. De asemenea, aici sunt și polițiști certați cu legea, cazul ofițerului Stoica fiind elocvent în acest sens.

Cei care obțin autorizații pentru iazuri piscicole nu fac decât să exploateze doar balastul, uitând de activitatea de piscicultură. Totul se face legal, pe bază proiectelor aprobate de instituții ale statului român (administrații bazinale, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Agenția pentru Protecția Mediului, Ariile Protejate etc).

Intenționat, decidenții au lăsat și breșe, astfel încât cei care, efectiv, înșală statul român să nu poată fi trași la răspundere.

Concret, firmele care obțin autorizații pentru a construi iazuri piscicole, însă nu duc proiectul la bun sfârșit, dar exploatează balastul, nu sunt trase la răspundere. Mai mult, ele pot obține din nou autorizații pentru construirea de noi iazuri piscicole. Iazuri doar pe hârtie, după cum spuneam!

Iar greșelile se repetă, statul român, prin instituțiile sale, ajungând să elibereze noi autorizații pentru iazuri piscicole unor firme care au mai avut astfel de proiecte fără a le finaliza. În Neamț sunt zeci de astfel de cazuri.

Seacă fântânile, scade pânza freatică, dar exploatarea balastului nu se oprește

Locuitorii din zona rurală, din apropierea râului Moldova, se plâng că le-au secat fântânile, iar zecile de mii de romașcani primesc apă cu porția. În ambele cazuri este invocată, în principal, seceta, dar nimeni nu are curaj să vorbească despre exploatările de agregate minerale. Din această cauză cota talvegului (n.r. partea cea mai joasă a unui curs de apă) a râului Moldova a coborât, în doar câțiva ani, cu mai bine de 5 metri.

Așa cum atacul.ro a arătat în nenumărate rânduri, în zona podului de la Tupilați, de pe DJ 208G, în care există câteva iazuri piscicole și mai multe stații de sortare, instituțiile statului român și-au dat acceptul pentru construirea unui iaz nou (aparținând firmei Caius SRL) și extinderea altuia (a lui Danlin XXL), despre care vom reveni într-un viitor articol.

Iazul piscicol (foto sus) pe care îl construiește Caius SRL este imens, se va întinde pe o suprafață de 74.784 metri pătrați și va avea o adâncime medie de 6,24 metri. Noua amenajare, la care se lucrează din vara anului trecut,  se află lângă drumul județean, la o aruncătură de băț de stația de sortare a celor de la Caius SRL.  Adâncimea maximă a viitorului iaz piscicol este de 7,98 metri. Foarte mult, spun specialiștii cu care am discutat. În acest moment, au ajuns cu săpăturile lângă drum, fapt care stârnește întrebarea: cum de a fost posibil să fie aprobat un astfel de amplasament?

Materialul excavat, 467.308 metri cubi de balast, este valorificat de Caius SRL care, cel mai probabil, îl va vinde firmelor care vor lucra la A8. Noua exploatare se află la nici 500 de metri de podul de la Tupilați, cunoscut și ca „podul cu pilonii dezgoliți”, și în aria naturală protejată Natura 2000, din zona râului Moldova, între Tupilați și Roman.

În amonte, la doar câteva sute de metri distanță, se află un iaz piscicol al firmei Danlin XXL, care va fi extins, iar în aval, la mică distanță, un alt iaz piscicol al celor de la Caius SRL.

Când i-a fost eliberată autorizația pentru noul iaz, instituțiile statului român nu au ținut cont că aceeași firmă a mai fost beneficiara unui astfel de proiect, fără ca iazul piscicol să funcționeze. Într-un film, se vede clar cum arată „iazurile piscicole” ale firmei Caius SRL. Niște bălți care nu au nicio treabă cu activitatea piscicolă.

De asemenea, la eliberarea avizului de gospodărire a apelor nu a contat amenda aplicată, anul trecut, societății Caius SRL, care a excavat balast direct din albie. Sesizarea la 112 a fost pentru furt, însă polițiștii au constatat că fapta se încadrează la contravenții și au aplicat o amendă.

D.MURARU

Citește și:

Polițistul cu veleități de afacerist, implicat într-un scandal imobiliar uriaș. Ofițerul verifica balastierele

VIDEO Cu excavatorul în râul Moldova, în arie protejată și în perioadă de interdicție. Plângerea penală a intrat … „la apă”

O firmă anchetată pentru furt de balast, aprobare de la „Apele Române” să amenajeze un iaz piscicol prin exploatare de … agregate minerale

Mafia balastierelor, protecția autorităților și legătura cu dezastrele naturale

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

1 comment

  1. Tetelu 17 ianuarie, 2023 at 22:25 Răspunde

    Metoda este veche, asa i in toată țara. Dar o anchetă in UPU canf faceți sa vedeti ce santier este in lucru pentru o renovare de doi bani, adica nimic nu se extinderea si se lucreaza cu jumătate de spatiu la capacitate maxima, birourile fiind pe hol????

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.