RNP Romsilva, cel mai mic profit din ultimii 10 de ani

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat, în anul 2020, rezultate financiare slabe comparativ cu anii anteriori. Conform datelor oficiale ale Ministerului de Finanțe, Romsilva, care administrează peste 3 milioane de hectare de pădure – proprietatea statului, a avut, anul trecut, un profit de 7.317.757 lei, la o cifră de afaceri de 1.835.306.631 lei și 15.248 de angajați. Spre comparație, în anul 2019, Romsilva a obținut un profit de zece ori mai mare, respectiv 76.192.125 lei, la o cifră de afaceri de 2.036.205.388 lei și 16.484 angajați.

Profitul din 2020 a fost cel mai prost din ultimii zece ani și al doilea cel mai slab din ultimii 20 de ani, recordul fiind înregistrat în 2010, apogeul crizei economice, când profitul a fost de 1.024.431 lei.

În ultimii 10 ani, cel mai mare profit a fost realizat în 2017 – 248.846.470  lei, la o cifră de afaceri de 1.961.436.898 și 16.246 de angajați. Începând cu 2017, RNP Romsilva a mers pe un profit în scădere, ajungând la 7,3 milioane de lei în 2020.

Rezultatul financiar prost, față de anii precedenți, nu fost explicat încă de către șefii Romsilva, deși vorbim despre administrarea pădurii statului. Ce-i drept, a fost un an peste care și-a pus amprenta pandemia de Covid-19, însă nu se poate spune că acesta a fost principalul motiv care a dus la slabe performanțe financiare la Silvic. Specialiștii afirmă că au fost și altele cauzele care au cântărit mult la obținerea celui mai mic profit din ultimii 10 ani. Se vorbește de o încăpățânare a șefilor care, în 2020, au ținut prețul lemnului pe picior ridicat la licitații, în condițiile în care exista multă materie primă pe piață. Aceasta provenea din doborâturile de vânt înregistrate în Austria, Cehia și Germania. Mare parte din lemnul exploatat aici a ajuns la producătorii din România. Situația grea din 2020 i-a obligat pe cei din conducerea Romsilva, din cauza lipsei lichidităților, să apeleze la credite bancare pentru achita salariile personalului. Nici despre asta nu s-a vorbit oficial, așa că nu se știe care a fost valoarea creditelor contractate. Nu se știe care este situația nici în prezent, deoarece conducerea RNP Romsilva nu a oferit nicio explicație publică.

Totuși, este curios că cifra de afaceri a scăzut de la 2.036.205.388 lei, în 2019, la 1.835.306.631 lei, în 2020, cu aproximativ 20% (cu 200 de milioane de lei). Păstrând procentul, profitul ar fi trebuit să scadă 14-15 milioane de lei, nu cu 70 de milioane de lei. Probabil, există explicații și pentru asta, însă, la fel, neprezentate public. Este posibil ca Romsilva să fi investit masiv. Doar câteva dintre direcțiile silvice sunt profitabile (Suceava, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău), pe când celelalte, în special din sud, merg pe pierderi.

Romsilva nu are numai rolul de a scoate bani din exploatarea pădurii pe care o administrează, ci și de a o gestiona. Anual, sume frumoase sunt investite în împădurirea terenurilor.

„Trebuie să ținem cont că resursa de masă lemnoasă nu este uniform distribuită la nivelul țării, sunt zone unde se fac lucrări, respectiv plantații, întrețineri, culturi etc, care sunt consumatoare de resurse financiare, cu mult personal”, ne-a declarat un activist de mediu, care știe cum este gestionat fondul forestier național.

Cu siguranță, la profitul rușinos din 2020 au contribuit și alți factori, cum ar fi furtul masiv de material lemnos, dar și achizițiile supraevaluate, investițiile cu dedicație în drumuri forestiere, exploatări etc. Nu în ultimul rând, profitul este influențat și de schema de personal mult supradimensionată, atât la centru, cât și în teritoriu. Mai bine de jumătate din costurile regiei sunt cu salariile, ceea ce înseamnă că mare parte din ceea ce se încasează din vânzarea produselor forestiere se duce pe salariile personalului – 15.248 de angajați la finele anului 2020.

Conducerea Romsilva, foarte tăcută de altfel, are obligația să explice public cauzele care au dus la „căderea” din anul 2020 și care sunt perspectivele. Poate șefii de la regie nu au înțeles că pădurea pe care o administrează este a statului și nu proprietatea lor.

N.R.