Podurile din pontoane de peste Siret, fabrici de bani negri protejate de autorități. Judecători mințiți de anchetatori

De ani buni, legătura dintre  satele Adjudeni, comuna Tămășeni,  și Rotunda, comuna Doljești, situate de o parte și de alta a râului Siret, s-a făcut și încă se face pe poduri din pontoane. Altfel, cetățenii celor două localități ar trebui să facă un ocol de aproximativ 20 de kilometri. Au fost perioade în care au funcționat două astfel de poduri, în prezent fiind valid unul singur, cel exploatat de familia Fechita.

Până anul trecut, sătenii au putut folosi și podul „din vale”, gestionat de familia Ghiuzan. Cel din urmă pod din pontoane a fost practicabil, cu intermitențe, încă din anii 90.

Podul ridicat de familia Ghiuzan (foto jos) , în anii `90, a fost demolat anul trecut, printr-o decizie a Judecătoriei Roman.

Așadar, vorbim despre două căi de acces din poduri din pontoane metalice, construite, gestionate și exploatate de două familii care, ani la rând, au încasat sume considerabile fără a plăti un leu la bugetul de stat, activitatea nefiind fiscalizată. Acesta este un aspect, pentru că un altul se referă la funcționarea ilegală a celor două căi de legătură între cele două sate.

Toate acestea s-au petrecut cu complicitatea autorităților locale și a polițiștilor celor două comune, anchetatori care știau foarte bine situația celor două poduri, și anume că funcționează ilegal, fără avizele necesare, și că se încasează ilegal bani. Așa cum, cu nonșalanță, recunoaște și primarul din Tămășeni.

În prezent, proprietarul singurului pod funcțional, cel „din deal”,  percepe o taxă de trecere de 5 lei pentru un pieton/mașină, biciclist/căruță etc. Iar încasările nu sunt deloc mici în această perioadă, când, din cauza că se lucrează pe podul de la Luțca, tot mai mulți săteni din Doljești, dar și din Bîra folosesc podul din pontoane pentru a ajunge la Roman.

Cum i-au mințit polițiștii pe judecători 

În 30 de ani, primăriile localităților Tămășeni și Doljești nu au fost în stare să găsească resursele financiare necesare construirii unui pod între cele două sate, Adjudeni și Rotunda. Așa au apărut „întreprinzătorii” privați care au ridicat poduri „pe persoană fizică”, neautorizate din punct de vedere a Legii Apelor. Au fost acordate și sancțiuni, puține, ce-i drept, însă podurile din pontoane, situate la o distanță de aproximativ 300 de metri unul de altul, au funcționat. Asta până anul trecut, când instanța a hotărât ca podul „din vale” (foto),  proprietatea Cristinei Ghiuzan, să fie demolat.

În schimb, a rămas „podul din deal” (foto jos), proprietatea Danielei Fechita, care a fost autorizat de „Apele Române” în circumstanțe ce pot fi clarificate numai de organele de cercetare penale. În momentul în care lucrătorii Secției de Poliție Rurală Săbăoani îi întocmeau Cristinei Ghiuzan dosar penal pentru podul din pontoane, proprietarul „podului din deal” încasa taxa nederanjat.

Ancheta împotriva Cristinei Ghiuzan a fost opera polițiștilor Secției Rurale Săbăoani, care, în data de 4 noiembrie 2019, s-au sesizat din oficiu cu privire la infracțiunea de exploatare sau întreținere a lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, fără autorizație de gospodărire a apelor.

În ziua de 4 noiembrie, când polițiștii au întocmit dosar penal pentru podul proprietatea Cristinei Ghiuzan, la 300 de metri, în amonte, funcționa și podul lui Fechita, tot în aceleași condiții, adică fără autorizație de la „Apele Române”.  Practic, niciun pod nu avea avize de la „Apele Române”, însă polițiștii au întocmit dosar penal doar pentru cel din aval. Ancheta penală a fost finalizată cu trimiterea în fața instanței a Cristinei Ghiuzan, aceasta fiind judecată pentru săvârşirea infracţiunii de exploatare sau întreţinere a lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, fără autorizaţie de gospodărire a apelor.

În octombrie 2020, Judecătoria Roman a condamnat-o pe Cristina Ghiuzan la 3 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Totodată, instanța a obligat inculpata să dezafecteze podul din pontoane. S-a mai dispus confiscarea sumei de 9.450 lei, ce a fost dobândită prin săvârșirea infracțiunii, respectiv exploatarea podului timp de 189 de zile, începând cu data de 1 august 2019 și până la data de 15 mai 2020. Instanța a fost mințită de anchetatorii care au menționat că podul a fost construit în august – septembrie 2019, în condițiile în care el funcționa din anul 2009. De altfel, și imaginile din satelit arată clar că „podul lui Ghiuzan” era funcțional în martie 2010. Nu avea nici atunci autorizație de la „Ape”, așa cum nu a avut niciodată.

Deși era practicabil de 10 ani, polițiștii au menționat în dosar că podul a fost construit în vara anului 2019, inducând instanța de judecată în eroare.

SGA Neamț a autorizat o construcție care trebuia demolată

În dosarul care a dus la condamnarea Cristinei Ghiuzan, polițiștii menționează că podul funcționa ilegal, fără avize de reglementare de la „Apele Române”

„În perioada august-septembrie 2019, inculpata Cristina Ghiuzan a construit și exploatat în mod ilegal, fără a deține autorizație de gospodărire a apelor, un pod din pontoane și bazine de cisterne metalice în lungime totală de 40 de metri peste râul Siret, podul făcând legătura între satul Adjudeni, comuna Tămășeni și satul Rotunda din comuna Doljești. În fapt, începând cu luna iulie a anului 2019,inculpata Ghiuzan Cristina împreună cu soțul ei Ghiuzan Eusebiu au început construcția unui pod de pontoane și bazine de cisterne metalice peste râul Siret (…) Dat fiind faptul că la data de 17 septembrie 2019 Ghiuzan Eusebiu a decedat , exploatarea podului a continuat să se realizeze de către Ghiuzan Cristina, aceasta declarând că percepea o taxă de 4 lei pentru fiecare autoturism care traversa construcția”, se arată în actul de sesizare a instanței.

Dacă ar fi fost corecți, polițiștii ar fi trebuit să întocmească un dosar penal și pe numele proprietarului podului din amonte, însă nu au făcu-o. Acest lucru poate însemna că i-au ajutat în afacere pe unii, eliminându-le concurența.

Datele atacul.ro arată că Daniela Fechita a solicitat și a depus documentația tehnică la Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț în data de 28 noiembrie 2019, adică la două săptămâni după ce polițiștii Secției de Poliție Rurală Săbăoani i-au întocmit dosar penal Cristinei Ghiuzan pentru podul „din vale”.

În data de 5 februarie 2020, SGA Neamț emitea autorizația de gospodărire a apelor nr. 11 privind „Pod pontoane peste râul Siret”, moment în care podul Danielei Fechita a „intrat în legalitate”. Problema este că cei de la SGA Neamț  au autorizat o construcție ilegală care, în mod normal, ar fi trebuit să fie demolată. Unei astfel de lucrări nu putea să i se elibereze autorizație de gospodărire a apelor, fără să fie eliberat avizul de gospodărire a apelor. Cu siguranță că și alte autorități ar fi trebuit să emită avize/autorizații pentru această lucrare.

Practic, au fost sărite mai multe etape, ceea ce înseamnă că autorizația a fost emisă de SGA Neamț fără respectarea legii. Acest lucru îl spun chiar anchetatorii care au trimis-o în judecată pe Cristina Ghiuzan.

„În ceea ce privește regimul juridic al lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele, potrivit art. 48 alin 1 li. E din Legea 107/1996 (Legea apelor) constituie astfel de lucrări „traversările de cursuri de apă cu lucrări aferente: poduri, conducte, linii electrice etc”. De asemenea, potrivit art. 50 alin 1 „Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională Apele Române (ANAR) și unitățile aflate în subordine. Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de ANAR și unitățile aflate în subordine”, se arată tot în actul de sesizare a instanței în cazul Cristinei Ghiuzan.

Legea este clară: construcția unui pod nu poate începe fără aviz de gospodărire a apelor, iar autorizația de gospodărire a apelor se emite la final.

Articolul 16 din Legea Apelor arată că: „solicitarea de autorizare va fi însoțită de documentația tehnică împreună cu avizul de gospodărire a apelor care a stat la baza realizării proiectului și, după caz, autorizația de funcționare”.

Aceeași lege stipulează că: „Nu intră în procedură de autorizare solicitările care nu au anexată documentația tehnică împreună cu avizul de gospodărire a apelor, plus alte documente”.

Autorizația, care a fost întocmită de Marcel Irofte, este semnată de Ion Păvăleanu, director al SGA Neamț la acea vreme, acum pensionar, și Teodor Stratu, în calitate de inginer șef.

Nerespectarea legii este reprezentată pe înțelesul tuturor în schema de mai jos. În stânga avem autorizația eliberată de SGA, iar în dreapta, Legea Apelor cu articolele care au fost nerespectate/încălcate.

Imaginile din satelit, furnizate de Google, arată că cele două poduri funcționează de mulți ani, fără ca autoritățile să le pună în vedere proprietarilor că trebuie să intre în legalitate. Asta ne duce cu gândul că cei care ar fi trebuit să se autosesizeze primii, respectiv polițiștii, nu au făcut-o.

Imagine din satelit – anul 2011:

și din anul 2018….

Mai mult decât atât, comportamentul lucrătorilor de la Secția de Poliție Rurală Săbăoani, care au întocmit dosar penal doar unui singur proprietar de pod, în condițiile în care și celălalt funcționa tot ilegal, arată comportamentul de jupâni pe care îl au unii lucrători de poliție.

Să adăugăm și faptul că au mințit instanța, declarând că podul, care a făcut obiectul procesului, a fost ridicat în 2019 și nu în anul 2009.

Imagini din satelit din anul 2010, în care se vede podul familiei Ghiuzan:

ABA Siret: unul dintre proprietari a fost amendat de două ori

La solicitarea atacul.ro, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret ne-a comunicat că proprietarul podului din amonte (Fechita) a fost sancționat de două ori, în 2011 și 2018, de fiecare dată cu câte 10.000 de lei.

Cu toate acestea, podul a continuat să fie folosit, deși fapta era de natură penală.

În ceea ce privește podul din aval, spun cei de la ABA Siret, acesta a făcut obiectul unor dosare penale și nu mai există în prezent, pentru că instanța a dispus dezafectarea.

Locul unde a funcționat podul familiei Ghiuzan. (Sursa foto: ABA Siret, fotografie realizată în ziua de 16 martie 2021)

Daniel MURARU