Disperare în mediul privat: „Economia se prăbușește!”. Oamenii de afaceri cer reducerea cheltuielilor aparatului de stat și intervenții masive și imediate în economie

Întreprinzătorii cer solidaritate între mediul public și cel privat și spun că reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate în contextul crizei economice. Oamenii de afaceri solicită intervenții financiare masive și rapide în economie și forme de garantare a creditelor, inclusiv pentru cetățenii afectați de pandemia de Covid-19, debirocratizarea instituțiilor, dar și majorarea considerabilă a investițiilor publice, peste bugetul pentru acest an, care să genereze repornirea economiei și crearea de locuri de muncă.

Disperarea oamenilor de afaceri cu privire la criza economică cauzată de măsurile impuse în timpul stării de urgență și de alertă, din cauza pandemiei de Covid-19, este cu atât mai mare cu cât măsurile anunțate de autorități, pentru susținerea economiei, nu îi ajută prea mult, astfel că, spun ei, este nevoie de o regândire a modului în care statul roman trebuie să intervină într-o situație extraordinară, așa cum este aceasta.

 Este nevoie de 30 de miliarde de euro 

„Economia românească are nevoie de ajutor – intervenție de până la 15% din PIB. La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB – circa 30 miliarde de euro”, au spus întreprinzătorii.

Oamenii de afaceri au venit și cu argumente în sprijinul afirmațiilor pe care le-au făcut și au prezentat inclusiv consecințele care vor deriva din lipsa intervenției masive a statului în economie: „Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist – scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în Q4 semnele revenirii economice – dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei. (…) Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative și nu vor preveni colapsul multor companii, în același timp ele nereprezentând un suport material din partea statului român, ținând cont de magnitudinea șocului economic estimate”.

Multe firme vor fi închise, mulți oameni vor rămâne fără pâine

Neimplicarea masivă a statului în economie va duce, potrivit oamenilor de afaceri, la consecințe negative imediate.

„În lipsa unei intervenții masive și rapide, estimăm că multe companii românești insuficient capitalizate nu vor putea supraviețui acestei crize. Ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România; vorbim despre o criză cauzată de Covid-19, care nu afectează companiile în funcție de comorbiditățile lor, așa cum s-a întâmplat cu virusul: companii oricât de bine finanțate și chiar cu un management excelent vor muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, dacă prin decizie guvernamentală, afacerea lor este pur și simplu interzisă, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, închiderea afacerilor din turism și HORECA, ordonanțele militare prin care s-au închis centrele comerciale, cabinetele stomatologice etc. fără să existe măsuri compensatorii substanțiale din partea statului român. Pe de o parte, vedem companii care, oricât de bine ar fi conduse și administrate, se prăbușesc pentru că obiectul lor de activitate nu mai există. Pe de altă parte, mult mai multe companii românești se vor prăbuși în această criză din cauza ajustării masive în jos a cererii, din cauza lipsei de cash, care se va propaga într-o spirală rapid descendentă în toată economia: prăbușirea cererii din cauza lipsei de cash ar însemna prăbușirea economiei în ansamblu!”, potrivit oamenilor de afaceri.

Antreprenorii sunt convinși că: „O intervenție substanțială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală etc. Singura problemă este că România ar acumula o datorie guvernamentală suplimentară, ajungând poate la 50% din PIB, dar rămânând oricum mult sub nivelul mediu al UE, în timp ce lipsa intervenției acum poate arunca România într-o recesiune lungă și profundă, cu mult peste cea înregistrată în 2009, deoarece criza de acum este una mult mai gravă, iar țara noastră ar putea astfel pierde tot avansul realizat în ultimii ani pe drumul către convergența la media Uniunii Europene – ca țară care a avut cea mai mare creștere procentuală din întregul bloc comunitar, către media UE, în toată această perioadă – cu foarte slabe șanse de a mai reveni semnificativ pe creștere în următoarea decadă, până în 2030 sau poate pe termen și mai lung!”.

Mediul privat moare, cel de stat merge pleacă în vacanță

Presiunea prea mare pe care cheltuielile din mediul de stat o pun asupra bugetului nu este o noutate, doar că acum copleșește mediul privat, care se luptă din răsputeri să supraviețuiască. În unele cazuri, nici despre supraviețuire nu va putea fi vorba, în situația în care activitățile sunt efectiv interzise. Vor fi agenți economici care vor fi obligați de context să rămână închiși și după relaxarea măsurilor, din cauza lipsei clienților pentru care prioritățile sunt cu totul altele. 

”Aparatul de stat trebuie adaptat. Este nevoie de solidaritate, în această perioadă, între mediul public și mediul privat.  Există riscul ca această criză să devină o dovadă în plus a faptului că statul nu își asumă responsabilitatea necesară atât față de angajații din mediul privat, cât și față de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. În timp ce în mediul privat am văzut, încă din primele săptămâni ale crizei, peste un milion de contracte de muncă suspendate, cu o posibilă creștere către 2 milioane în următoarele săptămâni, plus alte sute de mii de contracte cu salarii reduse din cauza crizei, angajații din mediul de stat nu au fost în niciun fel afectați de criza Covid-19, din punct de vedere al veniturilor, până în acest moment. Considerăm că solidaritatea între sistemul public și mediul privat în această situație este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriașe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuși în această criză, ci și pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine și mai sigur să fie angajați în sistemul public din România și nu în economia reală, în mediul privat de business”, au adăugat oamenii de afaceri.

Aceștia propun crearea unui grup de criză economică la care să adere toți cei care pot contribui la soluții (Guvernul României, partidele politice, bancheri, mediul de afaceri) și care, luând în calcul propunerea , să o analizeze în baza cifrelor reale din economie și să dea un răspuns dacă și în ce măsură o „terapie de șoc”, așa cum o vede mediul de afaceri, este posibilă și viabilă și în România, similar cu alte state.

„Suntem conștienți că propunerea noastră va crea dispute și dezbateri și asta ne și dorim să facem împreună și solidari. Specialiștii din domeniile strategice împreună cu antreprenori și lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie națională pentru ca după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei românești. Suntem în posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziția grupului de specialiști pentru trecerea crizei pentru a fi analizate”.

(Sursa foto: www.hindustantimes.com)

N.R.