„Cum se părăduiesc banii publici la IPJ Neamț”. Un tablou sumbru al Poliției Române bolnavă de nepotism, neprofesionalism și nepăsare

Problemele Poliției Române, multe și diverse, sunt binecunoscute de factorii de decizie, fie că sunt de la vârfurile instituției sau din conducerea ministerului. Se vorbește de ani despre  reformă și curățenie adevărată a sistemului polițienesc, însă totul a rămas la stadiu de intenție. În tot acest timp, lucrurile par a se fi înrăutățit, sistemul fiind din ce în ce mai putred. Nepotismul a atins cote alarmante, iar neprofesionalismul a ajuns să fie, de cele mai multe ori, „premiat” cu sporuri. Toate relele sunt cauzate, în primul rând, de nepăsarea celor din conducerea Poliției Române, dar și a celor care, efemer, ajung la guvernare și promit, fără a se ține de cuvânt, că vor reforma instituția. Acestea se întâmplă doar pentru că cei care ar avea posibilitatea să schimbe ceva, nu o fac, preferând să se bucure, la rându-le, ca mulți alții, de „beneficiile sistemului”.

Vitalie Josanu, vicepreședinte SPR Diamantul și președinte al structurii teritoriale Neamț, este printre puținii polițiști care au avut curajul să îți expună public punctul de vedere, scoțând la lumină mizeria din sistem. Într-o scrisoare remisă redacției, Vitalie Josanu prezintă un tablou sumbru al Poliției Române, așa cum este el văzut din interior, de majoritatea celor care lucrează în instituție, dar nu au curajul să ia atitudine.

Citiți scrisoarea integrală a lui Vitalie Josanu, cu mențiunea că intertitlurile aparțin redacției:

Cum se părăduiesc banii publici la IPJ Neamț

      Nu de puține ori mă întrebam oare cât de mare e sărăcia, încât la IPJ Neamț nu găsești un sul de hârtie igienică la baie, de ce covorul se întinde pe scări doar la sărbători speciale ori când vine vreun ministru în vizită și e musai să vopsim gardul. Vorbesc despre reședință, la subunități dezastrul e și mai mare! La Valea Ursului, trei tinere agente fac navetă 75 km dus de la Piatra Neamț și nu li se decontează naveta întrucât distanța parcursă depășește limita celor 70 km… Scrupulozitatea față de banul public o vedem și la calitatea grupurilor sanitare de la posturile de poliție, cu condiții sub demnitatea umană. Unele posturi în sine reprezintă un real pericol, cu plafoane în prag de colaps, sobe uzate, grabnice aducătoare de fum gros în birouri. Tehnică de calcul uzată, hârtie și pixuri aduse de acasă, veste de protecție extrem de puține iar <maiourile din dotare> te lasă pe jumătate descoperit, conserve auto uzate moral și fizic, limită la două rezervoare de combustibil/lună și multe, multe altele.

<<Nu sunt bani!>> Așa ni se spune de cele mai multe ori în timp ce activitățile, mai ales cele care nu suportă amanare, trebuie duse la îndeplinire. La un apel 112 nu te justifici prin faptul că nu ai cu ce te deplasa, că nu ai pe ce scrie, că… Presiunea nu o simte șeful, ci tocmai tălpașul care a primit lucrarea, frumos rezoluționată pe colțul hârtiei cu un termen. Și e problema ta dacă nu l-a respectat!”

Șefi care își însușesc munca subalternilor

În contrast vădit cu aceste probleme, suntem martorii unei larghețe fără margini în irosirea banului public. Nu de puține ori, cu riscul de a crea multe disconforturi, Sindicatul Polițiștilor Diamantul, la nivelul structurii centrale ori teritoriale, a solicitat lămuriri cu privire la aceste aspecte, fără a beneficia, întotdeauna, de o deschidere spre transparență din partea conducerii IPJ Neamț.

Fără pretenția de a le fi cuprins pe toate, voi încerca să enumăr câteva modalități prin care managementul defectos de la nivelul conducerii IPJ Neamț atentează asupra bugetului public.

I. Recent, am avut ocazia să discutăm despre modul cum se alocă sporul pentru lucrări de excepție sau misiuni cu risc deosebit. Cu toată îndârjirea de care au dat dovadă, am reușit totuși să avem acces la un set de Note de fundamentare care ne-au confirmat ceea ce noi știam deja. Iar volumul prejudiciului adus bugetului de stat este imens. Este suficient să spun că acest spor ajunge până la 50% din salariul de funcție, al beneficiarului și se acordă doar pentru 5% din personal. Teoretic, ar trebui să avem un număr de 50 persoane, practic, s-a optat pentru valori mai ridicate, în defavoarea numărului de polițiști.

Dacă e șef, sporul atinge valori între 2.500 – 3.000 de lei, dacă e lucrător obișnuit, coboară pană spre 600 de lei. De regulă, de valoarea maximă se bucură șefii, restul prinde între 30% și 40% din salariul de funcție. Doar în anul 2016, acest spor a fost luat de 8 șefi, care și-au însușit rezultatele muncii, subalternilor, respectiv bugetul public a fost golit de minim 20.000 lei pe lună, timp șase luni, ceea ce ne duce la un total de 120.000 lei în jumătate de an. Doar pentru plata primelor de excelență către acești 8 șefi. Desigur, unii dintre ei sunt maeștri ai excelenței, astfel încât în buzunarul unui singur individ au intrat cam în jur de 30 000 lei anual, timp de câțiva anișori buni! Calculul meu e făcut pe valori minime, dar invit structurile competente să-și facă temele și să vină cu valori exacte, desigur. 

Și paguba nu se oprește aici, noi o plătim și astăzi. Acei șefi din 2016, și-au crescut, prin sporul de excelență, punctul de pensie, astfel încât au ajuns să se laude cu nonșalanță că beneficiază de pensie de peste 9.000 de lei. Cu 3.000 de lei trăiesc fără griji și cu 6.000 de lei fac economii, că n-au pe ce să-i cheltuiască!”.

„Nu înțeleg în ruptul capului de ce un medic trebuie sa aibă și grad de poliție?”

II. Societatea noastră își dorește un serviciu public de calitate, iar acesta se poate realiza printr-un cadru legal eficient, dar și cu un personal bine pregătit. Cu cât domeniul presupune un risc și răspundere mai mare, cu atât marja de selecție se restrânge. Este vorba despre calități umane corespunzătoare, curaj, onestitate, verticalitate, capacitate de efort, inteligență etc., cât și profesionale, cum ar fi experiență și pregătire profesională. Evident, gradul de atractivitate sporește proporțional cu nivelul de salarizare, raportat la alte structuri cu un grad de risc și responsabilitate mai scăzut. Diferența de salarizare este dată de sporurile specifice, dar și de funcții. Cei care au făcut armată știu ce înseamnă <<funcția bate gradul>>. Realitatea, însă, ne desenează un tablou cu totul diferit. Cele mai mari și mai multe funcții sunt distribuite structurilor suport: Cazier, Cabinet, Resurse Umane, Logistică, Control Intern, Juridic, Structura de Securitate. Cea mai mare funcție din inspectorat, plătită corespunzător, este însușită, evident prin concurs corect, așa cum doar domnul Tablan a știut să organizeze, de un lucrător care poartă grija cifrului. Este cea mai călduță și jinduită funcție din inspectorat, omul părăsind compartimentul de mare violență. Multe dintre aceste funcții sunt păstrate absolut artificial, preferându-se un soi de retard funcțional pentru a le justifica existența. De exemplu, multe instituții au reușit să transfere contravaloarea tichetelor de vacanță pe card. La poliție nu, trebuie să plătești din buzunar la locul de cazare, apoi să mergi cu factura la contabilitate, unde un funcționar… își face de lucru! Conștienți de propria inutilitate, aceștia se zbat să distribuie tot felul de adrese și recomandări către toate structurile, câte o ședință, finalizate musai cu semnături de luare la cunoștință. Oamenii semnează… cam ca primarul, pentru că mulțimea lor implică un timp de studiu mult prea prețios muncii de poliție. Și nu sunt singurele cazuri în care ne scărpinăm cu dreapta la urechea stângă, doar <<ca să mănance și gura lor ceva>>.

Dar ce este mai strident este că majoritatea acestor lucrători sunt polițiști, cu școală și unii având chiar oarecare experiență de operativ. Este o resursă umană blocată, neutilizată, dar plătită din bugetul public, drept <<funcționari cu statut special>>. Ei beneficiază de toate drepturile asigurate breslei prin lege, atât financiare, cât și de pensionare, fără a efectua muncă de poliție propriu-zisă. Nu văd nici o diferență între un contabil șef de IPJ și un contabil șef de… muzeu. Nu înțeleg în ruptul capului de ce un medic de cabinet medical trebuie să aibă și grad de poliție? Mai ales că au cam aceleași apucături în modul de a-și respecta pacienții.

Prin urmare, în locul unor recrutări în masă și a cheltuielilor de școlarizare, urmată de o perioadă inevitabilă de adaptare, o inițiativă serioasă de reformare ar trebui să aibă în vedere prioritar reîncadrarea acestei resurse polițienești, inactive, în structurile de operativ. Activitățile efectuate de structurile suport pot fi îndeplinite de personal civil ori chiar externalizate. Operativul suferă exact din cauza acestor inechități și discriminări legate de lipsa funcțiilor. Funcțiile, și așa puține, sunt pretinse de acele structuri-suport, parazitare”. 

 „Nu cred că antena îl iradiază mai tare pe șef decât pe subaltern”

„III. Sunt extrem de puțini șefi ai structurilor operative, cum ar fi cazul celui de la Biroul de Investigații Criminale Roman, care muncesc în dosare penale cot la cot cu subalternii. Cu toate acestea, toți, fără excepție, beneficiază de spor pentru suprasolicitare neuropsihică, adică, în termeni populari, sporul de judiciar. Și acesta se raportează tot la salariul de bază! Adică, stresul șefului este, desigur, mai mare și ajunge la un scor cel puțin dublu față de cel care, realmente, muncește. E mult, e puțin?  Voi spune doar că fiecare șef primește minim 600 lei lunar, bani parazitați. Am solicitat IPJ Neamț să ne comunice cate dosare are în lucru fiecare șef ce primește sporul ”de judiciar” și au răspuns că, în ciuda existenței unei structuri care se cheamă Serviciul Cazier Judiciar și Evidență Operativă, asemenea date nu sunt cunoscute! Ciudat, nu?

Adaug aici toate sporurile care se raportează la salariul de funcție, acestea generând tot atâtea situații discriminatorii, de-a dreptul PENIBILE. Nu cred, de exemplu, că antena îl iradiază mai tare pe șef decât pe subaltern. Odinioară, sporul de doctorat se dădea, de asemenea, diferențiat, 19% din salariul de funcție, astfel încât șeful meu (doctor și el!), primea o sumă de aproape trei ori mai mare! Este adevărat că nu mi-am susținut teza de doctorat la Academia de Poliție și nici în lista celor suspectați de plagiat nu mă regăsesc. Cel puțin această situație discriminatorie a fost clar tranșată de instanțe.

IV. Un avânt milițienesc, vrednic de vremuri pe care le-am crede apuse, împing șefii într-un soi de întrecere pe planuri de acțiune. Cum rezultatele sunt de cele mai multe ori spre zero, aceștia ies în față cu rolul preventiv al acestora. Ne trezim astfel cu tot felul de solicitări, care de care mai haioase, gen acțiune pe furturi din locuințe, de parcă, exact în perioada vizată, în intervalul orar și locul de patrulare se va întâmpla infracțiunea! N-am făcut nimic pe tâlhării și  poc! O altă acțiune în care tot operativul, în loc să beneficieze de programul normal de repaos, tremură de frig printre blocuri în speranța că poate-poate pică ceva, ca să facă și șeful zâmbetul larg…

Activități pe linie de supravegheri judiciare la o poliție de oraș e musai să fie făcute într-un weekend, astfel încât singura mașină disponibilă la Formațiune a epuizat un rezervor de combustibil. De ce să se deplaseze domnul inculpat să semneze la poliție? Ceilalți, pentru activități investigative și alte deplasări trebuie să se descurce cu ce a mai rămas pe stoc în luna respectivă. Și e vorba despre Târgu Neamț, cunoscut in ultima vreme după câteva confruntări țigănești de prime time.

O acțiune anunțată a fi ultra confidențială, a mobilizat sute de jandarmi de la Bacău, zeci de judiciariști și lucrători de ordine publică, în frunte cu șeful ăl mare… pentru a răscoli câteva discoteci amărâte din zona Târgu Neamț. Am intrat buluc într-una dintre acestea și ne-am trezit cu 2 tineri ce dansau pe ring și vreo cinci împrăștiați pe la mese. Atunci i-am zis-o la ureche: ”noroc de noi, altminteri chiar nu avea clienți omul ăsta!” Se întâmpla prin 2011, când la comanda IPJ Neamț era adus un vajnic manager de pe la Bacău.

Din păcate, însă, nici acum nu e altfel. Ca să bifeze ceva rezultate pentru acțiunile hei-rupiste, lucrătorii se mulțumesc cu câteva legitimări. De Crăciun, de Revelion, de Paște, sâmbetele, duminicile, lucrătorii de operativ trebuie să fie scoși în stradă și de cele mai multe ori doar pentru a mima ”serviciul polițienesc” spre pretinsa satisfacție a cetățeanului.

Imediat după o mega acțiune ”de paradă”, am întrebat IPJ Neamț dacă a făcut o analiză privind situația criminogenă în perioada sărbătorilor pascale și cum se justifică, din punctul de vedere al impactului bugetar, mobilizarea masivă de efective. Am fost surprins că nimeni de la IPJ Neamț nu efectuează o analiză de oportunitate și asta în ciuda existenței unor structuri specializate, dar și a unor șefi  de-a dreptul ”excelenți”. Toate acestea se reflectă în cheltuieli ce presupun mișcarea logisticii, decontul transportului pentru fiecare lucrător mobilizat, epuizarea inutilă a resursei umane, zile libere în compensare, lucrări în așteptare”.

Misiuni în weekend plătite regește

V. Am amintit de mobilizarea în zilele de weekend, dar o dezvolt, aceasta fiind o altă practică legală de sporire a veniturilor. Planurile de acțiune, mai ales cele de weekend, dau bine nu atat în consistență, cât la număr. Trimestrial, șeful de structură își freacă mâinile și adună ahotnic numărul de <<bețe>>… Din ele se vede că ”poliția nu doarme”, nici măcar în weekend! Rezultatele se pun la grămadă și, dacă știi să amesteci structuri, de colo o amendă, de colo o legitimare, mai un permis, mai prinzi o sesizare pe 112 și… <<hai că ne-am scos și noi cu ceva>>. Cât ne costă acest <<ne-am scos>>? Păi cam 75% plata zilei de muncă/polițist, unele sunt plătite chiar și cu 175%. La un moment dat, impactul bugetar a trezit suspiciuni la nivel central, astfel încât s-au rărit misiunile plătite cu 175%, apoi și numărul de efective mobilizate. De notat că posibilitatea facilă de a câștiga câteva sute de lei/weekend a făcut din ochi și lucrătorilor din structurile suport. Aceștia nu puteau fi prinși în acțiuni, dar au constatat că au un volum foarte mare de muncă și că… unele sacrificii de weekend, bine plătite, desigur, nu ar prisosi nimănui. Și așa te trezești cu conștiințe ce trag pe la inspectorat în zilele libere legal ca să trudească spre binele inspectoratului și al cetățeanului plătitor de taxe și impozite. Ori muncesc, ori nu muncesc, cert este că trag și ei la drepturi, cot la cot cu cel scos în stradă”.

A crescut numărul șefilor    

VI. O reformă aiuristică a făcut să explodeze numărul de șefi. S-au creat o mulțime de birouri în interiorul serviciilor, dar și secții de poliție rurală. Dincolo de faptul că eficiența unei asemenea organizări este discutabilă, trebuie să arăt că funcțiile create au scos din producție o mulțime de oameni. În locul lor nu au venit alți tălpași. Așadar, structurile au devenit pe cât de stufoase pe atât de subțiri în personal de execuție. Dacă în 2006 la Serviciul de Investigații Criminale (reședința) era un singur șef și 19 lucrători, acum sunt 3 șefi și 17 lucrători, dintre care un șef și 4 oameni reprezintă structura de supravegheri judiciare nou creată, pe care cândva o gestiona un singur om. Așadar, volumul de muncă ce, în 2006, era împărțit la 19 oameni, azi cade în sarcina a 14 lucrători.

Desigur, vorbim cu cifrele avute la dispoziție, atât cât ne-a lăsat IPJ Neamț să întrevedem. Multe sunt ținute ascunse, sub diverse pretexte, iar în timp ce săpăm, constatăm că ne afundăm tot mai mult într-o mocirlă urât mirositoare, plină de complicități. În orice caz, putem spune că nevoia unei reforme profunde a sistemului se impune dincolo de o simplă schimbare de uniformă”

 

Daniel MURARU

Citeste si:

Șef de Poliție premiat cu spor de excelență, subordonați arestați pentru șpagă. „Aici este toată șefimea complice!”

Motivul pentru care un polițist a primit spor de excelență: „Este căsătorit, are un copil student și locuință personală”