CUM A PIERDUT STATUL ROMÂN PESTE 50 DE MILIOANE DE EURO: „CE VĂ OPUNEȚI, BĂI, CĂ DOAR NU DAȚI DE LA VOI?”

Retrocedarea suprafeței de 26.100 de hectare teren cu vegetație forestieră în favoarea celor șase moștenitori ai principelui Mihai D. Sturdza este un subiect care ar trebui să dea serios de gândit autorităților. Acestea ar trebui să elucideze modul mârșav în care statul român a fost păgubit cu zeci de milioane de euro de către cei implicați direct. Toate informațiile indică faptul că celor șase moștenitori li s-a reconstituit în plus dreptul de proprietate pentru suprafața de 10.707 hectare de pădure, aspect confirmat și de Curtea de Conturi, dar și de către instanțele care au judecat plângerea făcută de Direcția Silvică Neamț, singura instituție care s-a opus acestei retrocedări. Numai că lucrurile nu au mers așa cum trebuie nici la Silivic, procesul deschis pentru anularea Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar fiind pierdut din cauza unui viciu de procedură. Și asta în condițiile în care Judecătoria Bicaz a precizat, în hotărârea dată, că moștenitorii Sturdzenilor au drept pe proprietate numai pentru 14.436 de hectare de pădure, nu pentru 26.100 de hectare cât au cerut și au primit prin Hotărârea nr. 4773/15.03.2006 a Comisiei Județene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Neamț. Cu toate acestea, procesul a fost pierdut la Tribunal pe motiv că Direcția Silvică Neamț nu avea calitate procesuală activă, iar demersurile în instanță ar fi trebuit să fie făcute de către Regia Națională a Pădurilor. Ceea ce nu s-a întâmplat, aspect care a dus la pierderea procesului și, implicit, a suprefeței de 10.707 hectare pădure. La un preț mediu de 5.000 euro/hectar, rezultă că statul român a fost păgubit cu peste 50 de milioane de euro. Bani care nu au fost recuperați, fiind puțin probabil ca acest lucru să se întâmple vreodată. Dar ce mai contează, atâta vreme cât bunul pierdut nu este al tău, ci al statului?

Deși plătiți să apere interesele statului, s-au dat de partea Sturdzenilor

Discuțiile în Comisia Județeană de Fond Funciar, pe marginea solicitării cererii de retrocedare a moștenitorilor prințului Sturdza, au fost agitate doar de reprezentanul Direcției Silvice. Acesta s-a opus, prezentând și argumente și precizând că pentru parte din această suprafață nu există niciun temei legal. Numai că reprezentantul Silvicului a fost singurul care a făcut opoziție, ceilalți membri ai comisiei fiind de acord cu retrocedarea întregii suprafețe. Am reușit să stăm de vorbă cu o persoană de la Direcția Silvică Neamț care îți amintește cum au decurs discuțiile în cadrul ședințelor Comisiei Județene de Fond Funciar.

„A trecut ceva timp, însă este greu să uiți anumite aspecte. Direcția Silvică Neamț a avut punctul său de vedere bine documentat și nu se poate spune că s-a opus retrocedării pădurilor către moștenitorii prințului Sturdza. Tot timpul, reprezentantul nostru în Comisia de Fond Funciar a spus clar, prezentând și argumente, că ne opunem doar în privința celor 10.707 de hectare pentru că, din punctul nostru de vedere, era prea mare. S-a spus clar că Direcția Silvică Neamț este de acord să se reconstituie dreptul de proprietate, mai puțin pentru 10.707 hectare. Însă, tot timpul, cei din Comisie le reproșau celor de la Direcția Silvică această poziție. Erau 12-13 membri în acea comisie și doar reprezentantul Silvicului făcea opoziție. Erau unii care ne spuneau – Ce vă opuneți, băi, că doar nu dați de la voi? Oricum o să câștige în instanță tot….”

Cu alte cuvinte, membrii Comisiei Județene de Fond Funciar îi îndemnau pe cei de la Silvic să o lase mai moale, unul dintre argumente fiind acela că „oricum nu dau de la ei pădurea, ci statul este cel care pierde”. Interesantă mentalitate a unor indivizi, mulți dintre ei plătiți foarte bine pentru a apăra interesele statului român, nu?

Curtea de Conturi a României: Moștenitorii prințului Sturdza au primit cu 10.707 hectare pădure mai mult decât li se cuvenea

Retrocedarea celor 26.100 hectare de pădure moștenitorilor prințului Sturdza a făcut obiectul unui control al Curții de Conturi a României. În raportul de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” se spune foarte clar că Sturdzenii au primit cadou 10.707 hectare de pădure. În raportul Curții de Conturi a României este descris pas cu pas mecanismul care a dus la pierderea celor 10.707 hectare de pădure, dar și comportamentul mai mult decât dubios al unor reprezentanți ai statului.

Potrivit documentelor identificate, în anul 1941, la momentul decesului principelui Mihail D. Sturdza, domeniul Hangu, așa cum era denumită proprietatea imobiliară revendicată, avea suprafața totală de 27.143 hectare, din care 25.310 hectare pădure de rășinoase și foioase și 1.833 hectare diverse terenuri. Prin aplicarea Legii nr. 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, având în vedere faptul că în zona bazinului râului Bistrița, unde era situat domeniul Hangu, nu se găseau suficiente terenuri agricole pentru împroprietărirea familiilor de țărani din zonă, comitetele agrare constituite la acea vreme au decis să exproprieze în întregime terenurile neacoperite cu păduri, precum și parte din păduri, în scopul transformării acestora în pășuni, în vederea împroprietăririi. Cu toate că prin Legea nr. 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea reformei agrare nu s-a prevăzut şi exproprierea pădurilor, în mod excepțional, din domeniul Hangu au fost expropriate circa 5.000 hectare pădure masivă care au trecut prin împroprietărire la familiile de țărani.

Prin aplicarea Legii fondului funciar nr.18/19.02.1991 și a Legii nr.1/11.01.2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, moștenitorilor țăranilor împroprietăriți în perioada 1946 – 1948 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de cca. 10.707 hectare pădure, din care 5000 ha pădure masivă şi 5707 ha alte terenuri. Aceste suprafeţe sunt menţionate în procesele verbale întocmite de către comitetele locale de reformă agrară şi aprobate de comitetele de plasă, conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 187/1945. Moştenitorii defunctului Mihai D. Sturdza, printr-o cerere adresată Prefecturii judeţului Neamţ (cererea nr.11536 din 16.08.2005), în condiţiile dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03 1945-22.12.1989, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei totale de 27.143 ha, din care 26.100 ha pădure, 139 ha poieni şi 904 ha goluri de munte. Pentru a răspunde acestei solicitări, instituțiile statului competente au verificat în arhive suprafețele deținute de Mihai D. Sturdza care li s-ar cuveni ca moștenire urmașilor, ajungând la concluzii diferite, astfel:

 RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț, pe baza documentelor doveditoare a proprietății familiei Mihai D. Sturdza privind domeniul Hangu-județul Neamț, prin notele de constatare încheiate, arată că moștenitorii erau îndreptățiți să primească 14.384 ha cu vegetație forestieră, diferența până la 27.143 ha fiind compusă din 10.707 ha suprafață expropriată și 2052 ha situate pe teritoriul județului Harghita (nota de constatare 1541/09.02.2006);

 Ministerul Afacerilor Interne – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț consideră că moștenitorii defunctului Mihail D. Sturdza ar fi îndreptățiți să primească 26.100 ha terenuri forestiere, din care 24.048 ha în județul Neamț și 2052 ha în județul Harghita;

 Instituția Prefectului Județului Neamț constată dreptul de proprietate al moștenitorilor familiei lui Mihail D. Sturdza pentru o suprafață totală de 27.143 ha teren vegetație forestieră pe teritoriul județului Neamț (referatul nr. 2861/28.02.2006).

În baza cererii adresată de moștenitorii lui Mihail D. Sturdza și invocând documentele mai sus-menționate, Prefectura Județului Neamț a emis Hotărârea nr. 4773/15.05.2006, prin care stabilește reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegetație forestieră în suprafață totală de 26.100 ha situată în orașul Bicaz și pe raza a 6 comune din județul Neamț (Bicazu Ardelean, Ceahlău, Fărcașa, Grințieș, Hangu și Poiana Teiului). Din analiza acestei hotărâri, se desprind următoarele concluzii:

 Prefectura nu a ținut seama de documentele și argumentele prezentate de RNP Romsilva – Direcția Silvică Neamț, potrivit căreia, moștenitorilor familiei lui Mihai D. Sturdza li se cuvenea să fie retrocedată suprafața de doar 14.384 ha teren cu vegetație forestieră;

 Nu s-a ținut seama de faptul că urmare a (re)organizărilor teritoriale din perioada 1945-1990, suprafața de 2052 ha din fostul domeniu Hangu se afla în județul Harghita, și, prin urmare, competența de retrocedare revenea autorităților din acest județ;

 Din suprafața de 27.143 ha aflată în anul 1941 în posesia prințului Mihai D. Sturdza, trebuia scăzută suprafața de 10.707 ha expropriată cu care au fost împroprietăriți în temeiul Legii nr.187/1945 țăranii din zona respectivă; contestațiile moștenitorilor prințului Sturdza la expropriere au fost respinse prin hotărârea nr. 65/09/03.1946 de către Comisia județului Neamț, astfel că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, exproprierea a fost legală și temeinică;

 Chiar și în situația în care exproprierea ar fi fost abuzivă și nelegală, suprafața de pădure reconstituită de Prefectura județului Neamț trebuia diminuată cu 5000 ha întrucât, potrivit proceselor verbale și referatelor întocmite de Comitetele locale de reformă agrară în anii 1945-1946, rezultă că din suprafața totală de 10.707 ha

expropriată, numai 5000 ha erau cu pădure, diferența de 5707 ha fiind alte terenuri. Hotărârea nr. 4773/2006 a Prefecturii județului Neamț a fost atacată în instanță, plângerea RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț fiind admisă în parte de către Judecătoria Bicaz, care, prin Sentința civilă nr. 823/16.08.2006 a stabilit că moștenitorii prințului Mihai D. Sturdza sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 16.436 ha teren cu vegetație forestieră situat pe teritoriul județului Neamț. Sentința civilă nr. 823/16.08.2006 a Judecătoriei Bicaz a fost atacată la Tribunalul județului Neamț de către moștenitorii familiei Sturdza, precum și de către Comisia Județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor din cadrul Prefecturii Neamț. Tribunalul Neamț a admis recursurile formulate și a anulat în totalitate Sentința civilă nr.823/16.08.2006 a Judecătoriei Bicaz și prin Decizia definitivă și irevocabilă nr. 1107/04.12.2006 a stabilit dreptul de proprietate privată urmașilor prințului Mihai D. Sturdza pentru suprafața de 26.100 ha pădure. În motivarea deciziei date, Tribunalul județului Neamț a invocat următoarele:

 lipsa calității procesuale active a RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț, situație în care instanța nu a ținut seama de practica Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. III alin 2 din Legea nr.

169/1997 pentru modificare și completarea Legii nr. 18/1991, RNP-Romsilva are capacitate procesuală activă (Decizia nr.2165/18.03.2005);

 suprafața de 10.707 ha a fost expropriată de pe Domeniul Hangu ca urmare a unor măsuri abuzive luate în perioada 06.03.1945-22.12.1989; în realitate, însă, exproprierea s-a făcut printr-o lege democratică – Legea nr. 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare – semnată de către Regele Mihai, prin care s-au împroprietărit țăranii care au participat în calitate de combatanți la cel de-al doilea Război Mondial, urmărindu-se realizarea păcii sociale printr-o redistribuire a suprafețelor de teren ce urmau a fi preluate printr-o expropriere de la marii deținători și împărțite țăranilor care dețineau mai puțin de 5 ha de teren; totodată, având în vedere și faptul că hotărârile de expropriere contestate de moștenitorii defunctului Mihai D. Sturdza nu au fost revocate sau anulate, acestea nu constituie măsuri abuzive. De altfel, însăși invocarea în cuprinsul cererii de reconstituire de către moștenitorii prințului Sturdza a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989 este eronată, întrucât nu intrau sub incidența acestei Legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 169/1997. Față de cele mai sus, rezultă cu claritate faptul că moștenitorilor prințului Mihai D. Sturdza li s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate cu 10.707 ha pădure mai mult decât aveau dreptul.

Ce au promis și ce au făcut moștenitorii prințului Sturdza cu pădurile, unde a ajuns o parte din acestea, dar și cine au fost artizanii acestei afaceri scandaloase, veți citi în curând în atacul.ro.

Daniel MURARU