Ediția 2020 a atentatului împotriva sănătății „supușilor” din Neamț arată altfel de cum se spune

Nu mai ține cu tăcerea, una (și) autoimpusă luni de zile pe fondul sentimentului apăsător de inutilitate a cuvintelor nepotrivite cu ordinea de partid și de stat din Iohannistan! Tăcerea s-a epuizat. Altfel, trăind noi în țara lui „Asta e!”, n-ar urma decât pasul (pre)fatal spre resemnarea supremă. Adică resemnarea în fața resemnării.

„A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, declama pretinsul deținător al inexistentei funcții de șef de stat pe 4 noiembrie 2015, referindu-se la Guvernul Ponta.

A fost nevoie să ardă de vii oameni nevinovați la Piatra Neamț pentru ca prea puțini să regăsească originea răului decisiv care a condus la distrugerea Spitalului Județean de Urgență și a sănătății „supușilor” lui Iohannis din Neamț. E vorba despre ce semnalam (degeaba), sub semnătură, în primăvară.

După datină, inegalabilul și inconfundabilul județ Neamț, cu accent pe Piatra Neamț, a continuat să doarmă în suferința lui. Alegerile locale s-au consumat pe fondul unei campanii excelând (la vedere) în prosteală pe față și manipulare de joasă speță. Pe lângă aceste trăsături clasicizate, o a treia a lăsat urme cumplite.

Principalii doi actori politici au ocolit aproape cu… sfințenie cel mai grav subiect, care era cazul să țină capul de afiș: includerea Spitalului Județean de Urgență pe lista unităților suport. Fără nicio exagerare și în deplin respect față de dreptul la viață, alta era soarta alegerilor. Și a spitalului, și a sănătății. Nu e nicio confidență, știa tot nemțeanul că spitalul județean este o bombă cu ceas. Din primăvară, ceasul s-a dat peste cap.

Cele publicate pe 7 aprilie, într-un material atent documentat (Misterele spitalului din Piatra Neamț răsună cu jale!… ) răsună și astăzi, cam la fel de inutil, însă cu jale întărită. Mergând la esență, din seria de ordine de ministru, semnate de secretarul de stat Horațiu Moldovan sub domnia lui Nelu Tătaru Vodă de la Huși, afla poporul, aflau și politrucii atinși de demagogie incurabilă (indiferent de partid) următoarele: „Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgență din zonă, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgențe medico-chirurgicale (…)”. Poftiți la lectură neplăcută  din anexa primului ordin, cel din 28 martie, publicat în Monitorul Oficial pe 31. Subliniam cum în comunicatul oficial remis de Ministerul Sănătății în aceeași zi, sub presiunea stării de urgență, dispărea recomandarea și se afirma fără echivoc: „spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare fără importanță de urgență”. Ordinul nr. 533 e înlocuit repede, pe 3 aprilie, cu ordinul cu nr. 555. Era mură-n gură pentru oricine nu suferea de restrângerea capacității înțelegere și judecată: și noul act arăta că spitalul pietrean nu avea ce căuta ca spital de suport!

■ Întrebări cu mască și fără mască

 

 

Citește mai departe AICI