Ginel și Antrepriza de Construcții au interzis la CNAIR. Mega-contractul pe care l-au ratat

Problemele penale cu care s-a confruntat și încă se mai confruntă cunoscuta firmă Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi (fosta Aqua Parc SRL), precum și Gheorghe Vlasie (foto), zis și „Ginel”, persoana despre care procurorii DNA afirmă că o conduce de fapt, afectează serios afacerile companiei.

Participare refuzată

Recent, firmei Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi i-a fost refuzată participarea, în calitate de subcontractant, la o lucrare în valoare de peste 700 de milioane de lei. Refuzul a venit din partea reprezentanților Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Motivul: sentința prin care Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi și Gheorghe Vlasie au fost obligați să plătească o sumă de bani cu titlu de prejudiciu creat fondurilor europene. Este vorba despre cazul pe care atacul.ro l-a denumit Dosarul „Ferma Buhuși”, în care Ginel, firma Aqua Parc și Dragne Tănase, un om de afaceri din Girugiu, au fost judecați pentru fraudă cu fonduri europene. Faptele s-au prescris, însă instanța a obligat inculpații la plata prejudiciului.

Au vrut să lucreze la Centura Capitalei

Conform informațiilor deținute de atacul.ro, la finalul anului trecut reprezentanții Asocierii Rizzani de Eccher SPA și Mavgo Holding SRL, ultima firmă controlată de Ginel, au solicitat conducerii CNAIR să aprobe, ca și subcontractant, firma Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL în cadrul unui contract câștigat de asocierea condusă de italienii de la Rizzani. Este vorba despre contractul „Proiectare și execuție lărgie 4 benzi a centurii rutiere a municipiului București Sud între A1 (km 55+520) și DN 5 (km40+000). LOT 2 Largire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București Sud între km 54+700 si DN5 (km 40+000)”. Contractul a fost semnat în iulie 2022, oferta câștigătoare fiind de 620.058.789 lei, fără TVA.

„O gravă abatere profesională”

Solicitarea a fost respinsă de către CNAIR, pe motiv că Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi a comis o „gravă abatere profesională”. Informațiile noastre indică faptul că reprezentanții CNAIR au invocat sentința definitivă a Curții de Apel Bacău, din iunie 2025, prin care instanța, deși a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, a stabilit că inculpații sunt vinovați de comiterea unor fapte ilegale, obligându-i la plata prejudiciului creat.

De asemenea, arată datele noastre, CNAIR s-a arătat nemulțumită și de faptul că una dintre persoanele inculpate, probabil cu referire la Ginel, a fost menținută într-o funcție importantă în cadrul firmei, în condițiile în care Curtea de Apel Bacău a găsit-o  vinovată pentru fraudă cu fonduri europene.

Poziția celor de la CNAIR este de înțeles în condițiile în care sursa de finanțare a acestui proiect o reprezintă Fonduri Europene Nerambursabile – prin programul POIM. Ar fi fost nu numai o problemă legală, ci și morală, ca să accepți în cadrul unui contract un subcontractor pe care instanța l-a găsit vinovat într-un dosar de fraudă cu bani europeni.

Vinovat, obligat să plătească prejudiciu, dar salvat de prescripție

Anul trecut, în luna iunie, Curtea de Apel Bacău a pus punct procesului „Ferma pisicolă Buhuși” în care Gheorghe Vasie, zis și „Ginel”, cumătrul coruptului infractor fugar Ionel Arsene, a fost judecat pentru fraudă cu fonduri europene. Alături de Ginel au mai fost judecați Dragne Tănase și firma Antrepriza de Construcții Drumuri și Autrostrăzi. Magistrații Curții de Apel au respins apelurile celor trei inculpați, care ceruseră anularea sentinței Tribunalului Neamț ce îi obligase la plata prejudiciului produs. Magistrații nemțeni stabiliseră că trei inculpați sunt vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv „săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000”, precum și complicitate la comiterea acestei fapte.

Totodată, instanța a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, respingând solicitarea de achitare a inculpaților. De asemenea, cei trei inculpați, care au scăpat de o pedeapsă penală, au fost obligați și la plata prejudiciului, de 851.330,58 lei, produs în urma comiterii infracțiunilor. Cei trei inculpați au atacat decizia Tribunalului Neamț și au cerut Curții de Apel Bacău achitarea și, implicit, anularea obligației de a plăti prejudicial create. Judecătorii băcăuani au respins apelurile ca nefondate, așa că sentința Tribunalului Neamț a rămas valabilă.

Concret, inculpații au fost găsiți vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost judecați și chiar dacă s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, instanța a admis acțiunea civilă formulată în procesul penal de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și a obligat inculpații să achite, în solidar, prejudiciul de 851.339,58 lei.

Încă un dosar pentru evaziune fiscală

În paralel, Vlasie, Dragne și Aqua Parc SRL  sunt judecați într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului Neamț, pentru evaziune fiscală, faptele fiind comise cu ocazia implementării proiectului „Ferma piscicolă Buhuși”.

Implicarea lui Dragne de la Giurgiu

În cadrul proiectului, firma lui Dragne, Expresconstruct Tys SRL, trebuia să construiască heleşteul, digul mal drept, drum pe coronamentul digului mal drept, consolidare şi extindere dig mal stâng existent, construire insulă din pământ, construire dig acces la insulă din pământ, construire drum acces la insulă din balast, construire podeţe din lemn, construire stăvilar, construire călugăr deversor, construire clădire depozit materiale, alimentarea cu energie electrică etc. Ancheta avea să stabilească că, de fapt, lucrările nu au fost executate de firma lui Dragne, iar cu toate acestea, ele au fost facturate și plătite.

Cercetarea judecătorească a scos la iveală faptul că lucrările au fost executate, în cea mai mare parte, în regie proprie de beneficiarul fondurilor europene, Aqua Parc SRL, lucru bine-cunoscut de inculpatul Ginel (foto), care a fost direct implicat în coordonarea și implementarea proiectului.

Un denunț a scos la iveală totul

Grozăvia nu s-a terminat aici, pentru că firma Expresconstruct Tys SRL s-a folosit de două societăți fantomă pentru a scoate banii încasați de la Aqua Parc SRL. Cel care coordona cele două societăți fantomă, infractorul Mihai Stan, un personaj care apare alături de Ginel și alți oameni de afaceri într-un mega dosar de evaziune, care se va închide curând din cauza prescripției, și-a denunțat tovarășii de „afaceri”.

Aflat în închisoare, Mihai Stan a formulat, în vara anului 2020, un denunț pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. Stan le-a spus procurorilor că, în perioada implementării proiectului european „Ferma piscicolă Buhuși”, a comis fapte de evaziune fiscală.

Mihai Stan controla o firmă de construcții care a avut calitatea de subcontractant al societății Expresconstruct Tys SRL, firma lui Tănase care a executat proiectul de la Buhuși. Stan le-a povestit anchetatorilor că a emis facturi fictive către societatea Expresconstruct Tys SRL. Acesta, la rândul lui, în calitate de executant al lucrărilor, a facturat serviciile fictive către Aqua Parc SRL, firma beneficiară a proiectului cu fonduri europene. Ginel ar fi înregistrat facturile în contabilitate, iar de aici s-a ajuns la diminuarea TVA și a impozitului pe profit.

Conform anchetatorilor, Stan, Tănase și Ginel s-au înțeles ca sumele de bani, ce reprezentau contravaloarea lucrărilor neexecutate (fictive), să fie transferate din contul firmei Aqua Parc în contul firmei lui Dragne, iar de aici în contul firmei lui Stan, acesta având rolul de a scoate banii și a-i înmâna lui Ginel.

Acuzați că au fraudat fondurile europene

Gheorghe Vlasie, Dragne Tănase și firma Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL au fost trimiși în judecată, în decembrie 2021, însă procesul a început în vara anului 2022, după ce dosarul a trecut de camera preliminară.

Tănase Dragne este un om de afaceri din Bolintin – Giurgiu, prieten la cataramă cu Niculae Bădălău, baronul PSD de Giurgiu, zis Ficățel, care a fost vicepreședinte al Curții de Conturi a României. În prezent, Bădălău are grave probleme cu legea, fiind cercetat de DNA într-un dosar de corupție.

• Vlasie Gheorghe a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;
•  Dragne Tănase a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;
• Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL, fosta Aqua Parc SRL a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

Fraudă de aproximativ 1 milion de lei

Procurorii DNA i-a acuzat pe cei doi afaceriști că au produs o fraudă de aproximativ 200.000 de euro, bani din Fondul European pentru Pescuit. Dragne i-ar fi pus la dispoziție lui Ginel facturi de la firma Expresconstruct Tys SRL Bolintin – Giurgiu, care atestau, în mod nereal, că anumite lucrări de la ferma piscicolă din Buhuși – Bacău a Aqua Parc SRL au fost realizate de firma giurgiuveană. Rezultatul: Ginel și Aqua Parc ar fi obținut, prin folosirea acestor documente care nu reflectau realitatea, aproximativ 200.000 de euro de la Fondul European pentru Pescuit.

Aqua Parc SRL a obținut finanțare pentru proiectul „Construire fermă pisciolă în localitatea Buhuși, județul Bacău”, în cursul anului 2013, iar lucrările, în cea mai mare parte, au fost executate un an mai târziu.

Pe 17 octombrie 2013, Aqua Parc SRL a efectuat o licitație pentru construirea fermei piscicole în Buhuși, valoarea estimată a contractului fiind de 1.330.371 lei, fără TVA, din care 674.770 lei reprezentau finanțarea de la Fondul European pentru Pescuit, iar 655.600 de lei – contribuția proprie.

Firma Antrepriza de Construcții și Autrostrăzi SRL (fosta Aqua Parc) este deținută de Gheorghe V. Vlasie, tatăl lui Gheorghe Ghe. Vlasie, zis „Ginel”. Ginel a ieșit din societatea comercială în martie 2013, când asociat unic a rămas tatăl său. În octombrie 2013, când Aqua Parc SRL a organizat licitația pentru lucrările la ferma pisciolă, Ginel era director general al companiei.

Aqua Parc SRL a mai colaborat cu firma Expresconstruct Tys SRL a lui Dragne, dar și cu o societate ce aparține fiului baronului Bădălău.

În martie 2019, o asociere de firme a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Bacău pentru „Modernizare DJ 241B, Pădureni-Godovana, km 2 + 370 – 17 + 800”, în valoare de 26.711.906 lei, fără TVA. Asocierea câștigătoare era formată din Aqua Parc SRL, Mavgo Holding SRL (controlată, prin interpuși, de Ginel), Bertoni Construct SA (lider), SC Frasinul SRL (a amicului președintelui CJ Bistrița-Năsăud), Rutier Construct SRL, SC SPC Elite Consulting SRL și SC Expresconstruct TYS SRL, firma lui Tănase Dragne, cel care l-a ajutat pe Ginel cu iazul de la Buhuși.

Modernizarea drumului județean Pădureni-Godovana a fost una cu mari probleme, sătenii reclamând calitatea proastă a lucrărilor. De altfel, anumite proțiuni de drum s-au surpat în vara anului 2020, așa cum atacul.ro a menționat la vremea respectivă.

Încă o prescripție și încă una

Ginel a mai scăpat de două dosare (unul de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani în care judecata a început în urmă cu aproape 10 ani – citește AICI).

În prezent, Gheorghe Vlasie mai este judecat în două dosare – unul privind fraude cu fonduri europene (achiziția unei stații de betoane) și în altul pentru evaziune fiscală.

Nipis furat din arie protejată, în stare de urgență

Dosarul în care se va analiza dacă a intervenit sau nu prescripția penală este cel privind furtul a peste 7.000 de tone de nisip de pe un deal situat pe raza comunei Bîrgăuani (Neamț), în aria naturală protejată „Pădurea și Lacul Mărgineni”, în care Ginel este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de executare de activități miniere fără permis sau licență.

În același proces, aflat pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț, mai sunt judecați, pentru aceeași faptă, Roxana Alexe, administrator al firmei Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi, George Trifan, „coleg” cu Ginel și în alte dosare penale, și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi.

Fapta pentru care sunt judecați cei patru inculpați a fost comisă în luna aprilie 2020, în stare de urgență, în plină pandemie de Covid-19.

Infracțiune a de executare de activități miniere fără permis sau licență se pedepsește cu închisoare de la 6 luni sau 3 ani sau amendă, ceea ce înseamnă că termenul de prescripție generală este de 5 ani, împlinindu-se în aprilie 2025, dacă nu a fost întreruptă.

Când ar interveni prescripția în cazul nisipiului furat de la Bârgăuani

Problema este că după adoptarea deciziilor Curții Constituționale, din 2018 și 2022, modul în care se calculează întreruperea prescripției penale a fost afectat, iar în multe situații s-a considerat că, în intervalul 2018-2022, prescripția a curs neîntrerupt. Curtea a stabilit că, între iunie 2018 și mai 2022, actele de urmărire penală care au fost făcute nu au întrerupt prescripția.

Cei patru inculpați au fost trimiși în judecată în mai 2023, iar majoritatea instanțelor consideră că rechizitoriile care au fost emise după luna mai 2022 întrerup prescripția. Într-un astfel de scenariu, procesul ar continua, pentru că termenul de prescripție de 5 ani s-ar împlini în aprilie 2028. În țară, au fost situații când unele completuri au admis excepția prescripției pentru fapte ce au fost săvârșite în intervalul 2018-2022, considerând că actele din acest interval nu au întrerupt cursul prescripției. Într-o astfel de situație, instanța ar putea dispune încetarea procesului penal. Lucrurile vor fi clarificate în curând de instanța de judecată.

D. MURARU