Investigarea provocărilor de reglementare a jocurilor de cazino în cadrul sistemelor politice

Source: Canva editor

Industria jocurilor de cazino pare să treacă printr-o fază de schimbări rapide, cu o tensiune destul de reală între necesitatea de venituri pentru buget și, în același timp, cerințele de protecție a consumatorului. Pe de-o parte, încasările din taxe sunt semnificative — conform ONJN, s-ar situa peste 2,1 miliarde de lei pe an; pe de altă parte, autoritățile caută soluții tot mai stricte pentru a reduce efectele sociale negative.

Apariția platformelor online complică lucrurile: ele pot atrage jucători din aproape orice colț al țării, ceea ce pune presiune pe sistemul politic și pe legislație. Așadar, segmentul online este, cel puțin pentru moment, atât o oportunitate, cât și o provocare pentru industria locală și pentru cei care iau decizii publice.

Contextul reglementării jocurilor de cazino în România

Sistemul politic românesc pare să trateze reglementarea jocurilor de noroc cu multă prudență și, dacă e să fim sinceri, cu destulă experimentare. În ultimii ani, legislația a devenit mai restrictivă, ori cel puțin așa se vădește la nivel declarativ. Orice operator de jocuri cazino trebuie să treacă prin etape lungi de autorizare în fața autorităților naționale precum Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Din 2023, s-a propus ca administrarea pieței să nu mai fie exclusiv centralizată.

Noile propuneri legislative permit consiliilor locale să intervină direct: orașele și comunele ar putea interzice sau suprataxa activitatea de jocuri cazino online și offline, inclusiv pe platforme precum Don Ro, pe teritoriul lor.  Argumentul principal invocat este autonomia locală și adaptarea reglementărilor la specificul comunităților. Totuși, această descentralizare ar putea crea neuniformitate și complicații pentru operatori, care riscă să se confrunte cu reguli foarte diferite de la o localitate la alta.

Fragmentarea legislativă și riscul de piață neagră

Dezbaterile din politică legate de jocurile de cazino au condus spre o oarecare fragmentare a cadrului legislativ. Zeci de propuneri ajung frecvent în Parlament, venind de la diverse partide, fiecare cu propria abordare — uneori chiar contradictorie. Rezultatul? Un haos normativ care, în practică, generează incertitudine pentru operatori și pentru investitori. Dacă nu există un cadru clar, construit pe consultări și studii de impact, deciziile politice pot oscila fără a lua în calcul efectele economice pe termen lung.

O restricționare bruscă sau o suprareglementare ar putea, paradoxal, să împingă o parte din activitate spre piața neagră; industria legală, care — conform ONJN — are o rată de colectare raportată la 98%, ar fi vulnerabilă în astfel de scenarii. Ca în alte state din regiune, România ar putea pierde sume importante dacă se acționează rapid, dar fără dialog cu industria și fără suficiente opinii independente.

Autonomie locală sau fragmentare a pieței

Schimbarea care dă primăriilor puterea de a reglementa sau interzice jocurile de noroc pe teritoriul lor ridică dileme reale. Există comunități unde opinia publică sprijină interdicții totale pentru săli de joc sau aparate slot. În același timp, un astfel de sistem tinde să fragmenteze piața: într-un oraș se poate deschide un cazinou, în altul poate fi interzis; un bar poate instala mai multe aparate într-un loc, iar la câteva mile distanță i se poate refuza orice autorizație.

Pentru operatori, planificarea pe termen lung devine dificilă. Primarii se află, la rândul lor, sub presiune — echilibrul între nevoile bugetare și nemulțumirile cetățenilor nu e simplu de găsit. Inechitățile între localități pot crește, iar piața rămâne într-o stare de fluctuație normativă, uneori obositoare.

Provocări tehnologice și internaționale

Cazinourile online schimbă în profunzime felul în care autoritățile abordează reglementarea. Internetul facilitează accesul la platforme străine, ceea ce provoacă dificultăți serioase în privința controlului fiscal și a protecției consumatorilor. ONJN a încercat să blocheze site-urile nelicențiate și să instituie controale, dar rezultatele au fost inegale. În mediul digital, măsurile locale sau naționale pot fi relativ ușor ocolite.

Mai mult, numărul jucătorilor care aleg online-ul este în creștere — în 2023, peste 1,3 milioane de români au plasat cel puțin un pariu online, potrivit Statista — și asta pune presiune pe legi și pe aplicare. Pentru politicieni și reglementatori, provocarea este să țină pasul cu tehnologia, să colaboreze cu alte state și să actualizeze constant normele. Fără cooperare internațională și revizuiri frecvente, sistemul de reglementare riscă să rămână mereu în urmă față de industria digitală.

Concluzie despre jocul responsabil

Reglementarea eficientă ar trebui să încerce un echilibru — destul de fragil, recunosc — între venituri, control și protecția categoriilor vulnerabile. Pe termen mai lung, o abordare responsabilă, cu consultare reală, transparență și standarde coerente, pare a fi cea mai probabilă cale de a limita extinderea pieței negre și riscurile sociale asociate. Jucătorii ar avea, în mod evident, responsabilitatea de a se informa și de a evita excesele, iar autoritățile ar trebui să creeze un cadru echitabil.

Modificările legislative ar fi bine să aibă ca prioritate siguranța și sănătatea publică, nu doar sporirea veniturilor statului — sau cel puțin așa susțin mulți dintre stakeholderi. Și, da, e posibil să rămână multe întrebări fără răspuns imediat; procesul se anunță… lent și, pe alocuri, fragmentat.