Populația sărăcește, cheltuielile bugetare cresc. Deficitul, la un nivel crescut. Cheltuielile de personal reprezintă 5,3% din PIB
Măsurile fiscale luate până în prezent nu au determinat nicio scădere a cheltuielilor bugetare care să echilibreze balanța în situația unor venituri cu mult mai scăzute. Executia bugetară publicată, astăzi, de Ministerul Finantelor arată o creștere atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare, cele două componente ale bugetului general consolidat înregistrând o majorate cu peste 11%, arată Ministerul Finanțelor. Practic, cele două componente au crescut în același ritm. În continuare, cheltuielile de personal înregistrează creșteri semnificative, la fel și cheltuielile cu asistența socială. De altfel, exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 5,3% din PIB, anul acesta fiind în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent.
Când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile
Cele 7 luni ale anului s-au încheiat, practic, cu un deficit nominal de 76,44 miliarde de lei, în creștere cu 5,4 miliarde de lei comparativ cu perioada similară din 2024. În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB.
Veniturile bugetului general au însumat 370,77 miliarde de lei, în primele șapte luni ale anului, în creștere cu 11,8% față de 2024, în timp ce cheltuielile, în sumă de 447,21 miliarde de lei, au crescut, în termeni nominali, cu 11,1%.
„Deficitul a crescut ușor în primele 7 luni și este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratingului investițional rămâne unul real”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Veniturile
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 69,99 miliarde de lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 miliarde de lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.
Veniturile din accize au însumat 26,67 miliarde de lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%).
Veniturile nefiscale au însumat 34,71 miliarde de lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde de lei, reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 miliarde de lei, în creștere cu 33,6% (an/an).
Cheltuielile
Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde de lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 miliarde de lei, cu 9,83 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 miliarde de lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintã subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 11,08 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților, în creștere cu 12,6 mld.lei fațã de aceeași perioadã a anului 2024.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde de lei, în creștere cu 23,43% fațã de aceeași perioadã a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 miliarde de lei, cu 8,23% mai mari fațã de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 miliarde de lei.
(Sursa foto: danielbotea.ro)
N.R.
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
Țară / Grup
Salarii publice (% din PIB)
România
5,3 %
Media globală
≈ 9 %
Zona euro (2020, medie)
≈ 7,8 %
Slovenia / Lituania / Malta / Finlanda
> 10 %
Grecia / Cipru / Belgia / Franța
> 13 %
Japonia
≈ 6,3 %
Danemarca
≈ 17,5 %
Autoritatea Palestiniană
≈ 14 %
Deci stăm mult mai bine ca alții. Mult.