Coruptul Arsene, liber în Italia, dar vrea neapărat acasă, în România. O nouă acțiune de anulare a condamnării de 6 ani și 8 luni de închisoare

Infractorul Ionel Arsene (foto), care se sustrage de la executarea unei pedepse de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, este bine mersi în Italia, însă nu a renunțat la gândul de a reveni acasă. Iar pentru asta le-a cerut avocaților să găsească soluții pentru anularea deciziei care a dus la condamnarea sa, în martie 2023. Au fost mai multe astfel de încercări, însă toate fără succes. Ultima s-a consumat de curând la Tribunalul Brașov, acolo unde infractorul Arsene, care a condus aproape 7 ani Consiliul Județean Neamț, a cerut din nou anularea sentinței. Așa cum se știe, în prezent Ionel Arsene nu mai are emoții, pentru că magistrații Curții de Apel din Bari (Italia) au respins, la jumătatea lunii iunie, cererea de extrădare a infractorului fugar, pe motiv că acesta suferă de o stare psihică fragilă. În schimb, el nu poate să revină în țară, pentru că ar fi imediat încarcerat.

Înainte de pronunțarea judecătorilor italieni, din luna iunie, Arsene a solicitat Tribunalului Bacău anularea sentinței prin care a fost condamnat la închisoare cu executare. Cauza a fost declinată la Tribunalul Brașov, iar magistrații de aici au respins ca neîntemeiată cererea de constatare a intervenirii unei legi noi formulate de către infractor. Decizia a fost deja contestată și urmează să fie judecată de o instanță superioară.

Cum vrea Arsene să scape de sentință

În cererea adresată Tribunalului Brașov, avocatul infractorului a cerut anularea pedepsei pe motiv că ar fi intervenit o lege penală nouă sau a o decizie Curții Constituționale. Așa cum atacul.ro a arătat, solicitarea a fost făcută în baza unei decizii controversate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceeași instanță care a dat de curând o lovitură cumplită luptei anticorupție, stabilind că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au competență de cercetare doar în ceea ce-i privește pe angajații MAI.

Concret, ultima sa cerere de anulare a sentinței, dată pe 10 martie 2023 de Curtea de Apel Brașov, se bazează pe Decizia nr. 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor luare/dare de mită și trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Cum este bine știut, prescripția înseamnă că după ce a trecut un anumit număr de ani de la comiterea infracțiunii, statul nu mai poate să tragă la răspundere penală persoana care a săvârșit-o. Iar pentru fiecare faptă penală există un termen de prescripție. În cazul faptelor pentru care Arsene a fost condamnat (trafic de influență), termenul de prescripție este de 8 ani. Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că dacă statul, în cei 8 ani de la comiterea faptei nu l-ar fi condamnat, ar scăpat de pedeapsă.

Decizia 1/2025 a ÎCCJ vine în sprijinul celor care au probleme cu faptele de corupție, în sensul că a stabilit altfel modul în care se socotește data de la care se „pornește cronometrul” termenului de prescripție. Până la emiterea acestei decizii, termenul de prescripție începea să curgă de la data ultimei acțiuni a inculpatului în procesul comiterii faptei.

De exemplu, un primar cere, în data de 25 iunie, patronului unei firme o șpagă pentru ca să prindă un contract, însă încasează șpaga în data de 1 august. Înainte de Decizia 1/2025 a ÎCCJ, termenul de prescripție începea să curgă de la data de 1 august, iar după aprobare, de la data de 25 iunie. La fel și în cazul unei infracțiuni de trafic de influență. De exemplu, un inculpat cu funcție în Guvern promite, în data de 25 iunie, că intervine pe lângă șeful unei companii de stat ca să i se achite o lucrare. În timp, angajatul Guvernului face mai multe demersuri în acest sens, se întâlnește cu directorul companiei, cu patronul etc, iar ultima acțiune în povestea penală s-a desfășurat în data de 30 septembrie.

Vrea un alt calcul al prescripției

Conform Deciziei 1 a ÎCCJ, termenul de prescripție nu mai începe de la data de 30 septembrie, ultima acțiune în comiterea faptei, ci de la data de 25 iunie. Vorbim despre timpul pe care cei certați cu legea îl câștigă, pentru că una este să calculezi termenul de prescripție de la data primei acțiuni de la comiterea faptei și cu totul altceva dacă raportarea se face la prima acțiune în procesul de comitere a faptei.

Așadar, Arsene a cerut ca instanța să constate că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2025 a ÎCCJ, a intervenit prescripția răspunderii penale înainte de data de 10 martie 2023, când a fost condamnat.

Ce-i drept, Ionel Arsene a fost condamnat în aprilie 2022, în primă instanță, la Tribunalul Bacău, la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru comiterea a trei infracțiuni de trafic de influență (denunțul lui Pinalti din 2013, afacerea de 5% șpagă cerută reprezentanților unei firme din Iași și afacerea termopanelor de la Școala Icușești, ultimele două, în vara anului 2015).

În 10 martie 2023, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe Arsene la 6 ani și 8 luni de închisoare. Magistrații brașoveni au constatat că fapta denunțată de Pinalti s-a prescris, pentru că trecuse mai mult de 8 ani de la comiterea ei, așa că au rămas celelalte două fapte de trafic de influență, una comisă în iunie 2015, cealaltă în iulie 2015, ambele cu termen de prescripție de 8 ani. Dacă Arsene nu ar fi fost condamnat până în iulie 2023, ar fi scăpat de orice fel de problemă, pentru că ar fi intervenit prescripția.

Cel mai probabil, avocații lui Arsene încearcă să-i convingă pe judecători că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2005 a ÎCCJ, calculul prescripției trebuie să pornească de la primul act material, adică de la traficul de influență reclamat de Pinalti, faptă comisă în 2013 și prescrisă în 2021. În această logică, Arsene ar urma să scape de probleme și să se întoarcă acasă fără riscul de a fi încarcerat. Problema, însă, nu pare atât de simplă, pentru că vorbim despre trei fapte separate, fiecare cu un parcurs propriu, și nu despre o singură faptă, desfășurată în mai multe etape.

Încercări fără succes

Arsene nu se află la prima acțiune de acest gen. În aprilie acest an, infractorul fugar a aflat soluțiile la cererile de anulare a sentinței de 6 ani și 8 luni de închisoare.

Într-unul dintre dosare, Ionel Arsene a formulat o contestație în anulare împotriva hotărârii penale prin care a fost condamnat la închisoare, iar instanța i-a respins-o ca inadmisibilă.

În cel de-al doilea dosar, magistrații brașoveni au judecat apelul formulat de Arsene împotriva deciziei Tribunalului Brașov, prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale pronunțată de Tribunalul Bacău în aprilie 2022, prin care a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare. În ambele situații, deciziile au rămas definitive și în calea de atac.

A fugit

Arsene a fost condamnat, în martie 2023, la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție.

În momentul pronunțării judecătorilor brașoveni, infractorul era deja plecat în Italia, refuzând să revină în țară. Ulterior, s-a predat autorităților din Bari, Italia. Decizia Curții de Apel Bari de a nu-l extrăda nu a fost una surprinzătoare, mai ales că tot acolo a scăpat de pușcăria din România și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, condamnată și ea în țară la închisoare cu executare.

În primă instanță, la Tribunalul Bacău, Arsene a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Șeful CJ Neamț a fost judecat într-un singur dosar pentru trei fapte de trafic de influență. Procurorii DNA au conexat două cauze în care l-au cercetat: denunțul lui Gheorghe Ștefan și pretinsul comision de 5% din suma de 60 de milioane de lei, cerut reprezentanților firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași. Acest dosar a fost trimis spre judecare la Tribunalul Neamț.

Câteva luni mai târziu, în vara anului 2018, Arsene a fost trimis în judecată într-un alt dosar de trafic de influență în legătură cu afacerea termopanelor de la Școala Generală Icușești, faptă ce are legătură cu primul dosar întocmit în urma denunțului lui Pinalti. Acest al treilea dosar a fost conexat la primul, înregistrat în februarie 2018.

Dosarul s-a judecat, inițial, la Tribunalul Neamț (8 termene), după care a fost strămutat la Tribunalul Bacău. Procesul a fost strămutat înainte ca Tribunalul Neamț să-l audieze pe Pinalti. Gheorghe Ștefan a fost audiat la Tribunalul Bacău, însă după strămutarea procesului și după ce instanța a decis ca ședințele de judecată să se desfășoare cu ușile închise. După ce a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare, inculpatul a făcut apel și a cerut strămutarea procesului, solicitare fiind acceptată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Apelul s-a judecat la Curtea de Apel Brașov.

Prima instanță a decis, pe lângă pedeapsa privativă de libertate, confiscarea de la Arsene a sumelor de 150.000 de lei și 80.000 de euro.

Instanța brașoveană a menținut sentința Tribunalului Bacău, cu o excepție: pedeapsa aplicată a fost mai mică, respectiv de 6 ani și 8 luni de închisoare, și asta pentru că, între timp, una dintre fapte (denunțul lui Pinalti) s-a prescris.

Daniel MURARU