Coruptul Arsene s-ar putea întoarce acasă fără emoții. Planul pus la cale de infractor

Ionel Arsene (foto), infractorul care se sustrage de la executarea unei pedepse de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, vrea musai să scape de sentință. Înainte ca magistrații Curții de Apel din Bari (Italia) să respingă definitiv cererea de extrădare a infractorului fugar, pe motiv că acesta suferă de o stare psihică fragilă, avocații fostului președinte al Consiliului Județean Neamț au depus o nouă cerere în instanță pentru anularea pedepsei pe motiv că ar fi intervenit o lege penală nouă sau a o decizie Curţii Constituţionale. Demersul a fost făcut recent la Tribunalul Bacău, iar ieri, cauza a fost declinată competența de soluționare a cauzei Tribunalului Brașov (n.r. Arsene a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov).

Datele atacul.ro arată că Arsene a cerut anularea sentinței în baza unei decizii controversate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceeași instanță care a dat o lovitură cumplită luptei anticorupție, stabilind că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au competență de cercetare doar în ceea ce-i privește pe angajații MAI. Cum ofițerii DGA au pus umărul la cercetarea/soluționarea a mii de dosare de corupție, în care cei vizați nu sunt doar angajați MAI, situația s-a complicat, în sensul că deja pe rolul instanțelor există cereri din partea unor inculpați de anulare a probelor, pe motiv că acestea au fost obținute de ofițeri DGA.

Decizia care înfierbântă mințile infractorilor

Revenind la cazul Arsene și la ultima sa cerere de anulare a sentinței, dată pe 10 martie 2023 de Curtea de Apel Brașov, ea se bazează pe Decizia nr. 1 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor luare/dare de mită și trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Cum este bine știut, prescripția înseamnă că după ce a trecut un anumit număr de ani de la comiterea infracțiunii, statul nu mai poate să tragă la răspundere penală persoana care a săvârșit-o. Pentru fiecare faptă penală există un termen de prescripție. În cazul faptelor pentru care Arsene a fost condamnat (trafic de influență), termenul de prescripție este de 8 ani. Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că dacă statul, în cei 8 ani de la comiterea faptei nu l-ar fi condamnat, ai scăpat de pedeapsă.

Decizia 1/2025 a ÎCCJ vine în sprijinul celor care au probleme cu faptele de corupție, în sensul că a socotit altfel modul în care se socotește data de la care se socotește termenul de prescripție. Până la emiterea acestei decizii, termenul de prescripție începea să curgă de la data ultimei acțiuni a inculpatului în procesul comiterii faptei.

De exemplu, un primar cere, în data de 25 iunie, patronului unei firme o șpagă pentru ca să prindă un contract, însă încasează șpaga în data de 1 august. Înainte de Decizia 1/2025 a ÎCCJ, termenul de prescripție începea să curgă de la data de 1 august, iar după aprobare, de la data de 25 iunie. La fel și în cazul unei infracțiuni de trafic de influență. De exemplu, un inculpat cu funcție în Guvern promite, în data de 25 iunie, că intervine pe lângă șeful unei companii de stat ca să i se achite o lucrare. În timp, angajatul Guvernului face mai multe demersuri în acest sens, se întâlnește cu directorul companiei, cu patronul etc, iar ultima acțiune în povestea penală s-a desfășurat în data de 30 septembrie.

Conform Deciziei 1 a ÎCCJ, termenul de prescripție nu mai începe de la data de 30 septembrie, ultima acțiune în comiterea faptei, ci de la data de 25 iunie. Vorbim despre timpul pe care cei certați cu legea îl câștigă, pentru că una este să calculezi termenul de prescripție de la data primei acțiuni de la comiterea faptei și cu totul altceva dacă raportarea se face la prima acțiune în procesul de comitere a faptei faptei.

Arsene ar putea scăpa de pedeapsă

Arsene a cerut ca instanța să constate că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2025 a ÎCCJ, a intervenit prescripția răspunderii penale înainte de data de 10 martie 2023, când a fost condamnat.

Ce-i drept, Ionel Arsene a fost condamnat în aprilie 2022, în primă instanță, la Tribunalul Bacău, la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru comiterea a trei infracțiuni de trafic de influență (denunțul lui Pinalti din 2013, afacerea de 5% șpagă cerută reprezentanților unei firme din Iași și afacerea termopanelor de la Școala Icușești, ultimele două, în vara anului 2015).

În 10 martie 2023, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe Arsene la 6 ani și 8 luni de închisoare. Magistrații brașoveni au constatat că fapta denunțată de Pinalti s-a prescris, pentru că trecuse mai mult de 8 ani de la comiterea ei, așa că au rămas celelalte două fapte de trafic de influență, una comisă în iunie 2015, cealaltă în iulie 2015, ambele cu termen de prescripție de 8 ani. Dacă Arsene nu ar fi fost condamnat până în iulie 2023, ar fi scăpat de orice fel de problemă, pentru că ar fi intervenit prescripția.

Se pare că avocații lui Arsene încearcă să-i convingă pe judecători că, în conformitate cu prevederile Deciziei 1/2005 a ÎCCJ, calculul prescripției trebuie să pornească de la primul act material, adică de la traficul de influență reclamat de Pinalti, faptă comisă în 2013 și prescrisă în 2021. În această logică, Arsene ar urma să scape de probleme și să se întoarcă acasă fără riscul de a fi încarcerat. Problema, însă, nu pare atât de simplă, pentru că vorbim despre trei fapte separate, fiecare cu un parcurs propriu, și nu despre o singură faptă. Procesul se va judeca la Tribunalul Brașov, calea de atac urmând să fie judecată la Curtea de Apel Bacău.

Două tentative eșuate

Infractorul Arsene nu se află la prima acțiune de acest gen. În aprilie acest an, infractorul fugar care a condus aproape 7 ani Consiliul Județean Neamț, a aflat soluțiile la cererile de anulare a sentinței de 6 ani și 8 luni de închisoare.

Într-unul dintre dosare, Ionel Arsene a formulat o contestație în anulare împotriva hotărârii penale prin care a fost condamnat la închisoare, iar instanța i-a respins-o ca inadmisibilă.

În cel de-al doilea dosar, magistrații brașoveni au judecat apelul formulat de Arsene împotriva deciziei Tribunalului Brașov, prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale pronunțată de Tribunalul Bacău în aprilie 2022, prin care a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare. În ambele situații, deciziile au rămas definitive și în calea de atac.

A fugit de închisoare

Arsene a fost condamnat, în martie 2023, la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție.

În momentul pronunțării judecătorilor brașoveni, infractorul era deja plecat în Italia, refuzând să revină în țară. Ulterior, s-a predat autorităților din Bari, Italia. Decizia Curții de Apel Bari de a nu-l extrăda nu a fost una surprinzătoare, mai ales că tot acolo a scăpat de pușcăria din România și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, condamnată și ea în țară la închisoare cu executare.

În primă instanță, la Tribunalul Bacău, Arsene a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Șeful CJ Neamț a fost judecat într-un singur dosar pentru trei fapte de trafic de influență. Procurorii DNA au conexat două cauze în care l-au cercetat: denunțul lui Gheorghe Ștefan și pretinsul comision de 5% din suma de 60 de milioane de lei, cerut reprezentanților firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași. Acest dosar a fost trimis spre judecare la Tribunalul Neamț.

Câteva luni mai târziu, în vara anului 2018, Arsene a fost trimis în judecată într-un alt dosar de trafic de influență în legătură cu afacerea termopanelor de la Școala Generală Icușești, faptă ce are legătură cu primul dosar întocmit în urma denunțului lui Pinalti. Acest al treilea dosar a fost conexat la primul, înregistrat în februarie 2018.

Dosarul s-a judecat, inițial, la Tribunalul Neamț (8 termene), după care a fost strămutat la Tribunalul Bacău. Procesul a fost strămutat înainte ca Tribunalul Neamț să-l audieze pe Pinalti. Gheorghe Ștefan a fost audiat la Tribunalul Bacău, însă după strămutarea procesului și după ce instanța a decis ca ședințele de judecată să se desfășoare cu ușile închise. După ce a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare, inculpatul a făcut apel și a cerut strămutarea procesului, solicitare fiind acceptată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Apelul s-a judecat la Curtea de Apel Brașov.

Prima instanță a decis, pe lângă pedeapsa privativă de libertate, confiscarea de la Arsene a sumelor de 150.000 de lei și 80.000 de euro.

Sentința din 6 aprilie a Tribunalului Bacău:

„În temeiul art.291 alin.1 C.pen., rap. la art. 6, 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu art. 5 alin.1 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de influenţă” condamnă pe inculpatul ARSENE IONEL, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare (faptă din cursul anului 2013). În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) d) şi g) C. pen. interzice inculpatului ARSENE IONEL, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. II. În temeiul art.291 alin.1 C.pen., rap. la art. 6, 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de influenţă” condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare (faptă din cursul anului 2015). În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) d) şi g) C. pen. interzice inculpatului ARSENE IONEL, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. III. În temeiul art.291 alin.1 C.pen., rap. la art. 6, 7 lit.a din Legea nr. 78/2000, pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de influenţă” condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare (faptă din cursul anului 2015). În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) d) şi g) C. pen. interzice inculpatului ARSENE IONEL, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, și dreptul de a ocupa o funcșie de conducere, sau de a exercita atribuții de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 38 C.pen. art. 39 C.pen., art. 45 alin.1 C.pen. cu art. 40 C.pen. aplică inculpatului ARSENE IONEL pedeapsa cea mai mare la care adaugă o treime din cea de-a doua pedeapsă . PEDEAPSĂ DE EXECUTAT = 8 (opt) ani şi 4 (patru) luni închisoare. În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) d) şi g) C. pen. interzice inculpatului ARSENE IONEL, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, și dreptul de a ocupa o funcșie de conducere, sau de a exercita atribușii de conducere în cadrul vreunui partid, formațiune sau alianță politică din România, de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 72 C.pen., deduce din pedeapsă ziua de reținere din 18.01.2018 precum şi arestul preventiv de la 29.01.2018-28.02.2018. În baza art. 112 lit.a din Codul penal şi art. 291 alin.2 C.pen. dispune confiscarea de la inculpatul ARSENE IONEL a sumelor de 80.000 EURO şi 150.000 lei. În temeiul art. 20 din Legea nr. 78/2000 menţine sechestrul asigurator asupra bunurilor imobile dispusă prin Ordonanţa nr. 54/P/2017 din data de 16.02.2018 a procurorului din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Bacău. În temeiul art. 162 C.pr.pen. dispune păstrarea mijloacelor materiale de probă ridicate , aflate şi înregistrate în Registrul de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Bacău la nr.14/MMP/03.04.2019 până la soluţionarea definitivă a cauzei după care se vor distruge sau restitui, după caz, potrivit legii. Constată că inculpatul a avut apărători aleşi. În temeiul art. 274 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 30.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi cheltuielile efectuate pe parcursul urmării penale, în valoare de câte 2000 lei”

Comunicatul DNA – 22 februarie 2018:

În cauzele mediatizate prin comunicatele nr. 76/VIII/3 din 18 ianuarie 2018 și 128/VIII/3 14 februarie 2018, conexate ulterior, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului
ARSENE IONEL, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
2. La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparțin inculpatului. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Comunicat DNA – 6 iulie 2018:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului

ARSENE IONEL, la data faptei deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În luna iunie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în calitățile menționate mai sus, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unui primar de comună din jud. Neamț, membru al aceluiași partid, a pretins de la un alt edil (martor), în schimbul atribuirii contractului având ca obiect „Construire școală în sat …, județul Neamț” către firma administrată de soția acestuia din urmă, o parte din lucrări (cele de tâmplărie), să fie subcontractate unei societăți agreate de inculpat.
În temeiul acestei înțelegeri, ca urmare a influenței exercitate de Arsene Ionel asupra edilului, la data de 27 iulie 2015, a fost încheiat contractul de execuție lucrări, cu obiectul de mai sus.
Ulterior, la data de 09 octombrie 2015, societatea câștigătoare a contractului a subcontractat o parte din lucrările de tâmplărie firmei agreate de inculpat, fiind emisă în aceeași zi o factură fiscală în valoare de 150.000 lei (achitată la datele de 16.11.2015 și 07.03.2016 deși produsele de tâmplărie au fost livrate în lunile august și septembrie 2016.

Daniel MURARU

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.