Care erau sursele de bani ale lui Arsene și cum a reușit fiul acestuia să achiziționeze două apartamente cu 150.000 de euro? Justificări penibile. Procurorii DNA, obligați să clarifice cazul

La sfârșitul lunii trecute, magistrații Curții de Apel Bacău au anulat ordonanța Comisiei de cercetare a averilor prin care a dispus clasarea sesizării Agenției Naționale de Integritate (ANI) cu privire la neregulile constatate în averea foștilor soți Ionel și Gabriela Arsene. Concret, inspectorii ANI au stabilit că familia Arsene nu poate justifica o sumă de aproape 200.000 de lei și au sesizat Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău, formată din doi judecători și un procuror. Aceștia au clasat cauza, considerând că suma invocată de ANI este justificată de familia Arsene. Decizia a fost atacată de juriștii ANI la Curtea de Apel Bacău, care a hotărât reluarea cercetărilor. Decizia nu este definitivă, iar foștii soți Arsene au făcut recurs. Indiferent de ce vor stabili magistrații care vor judeca recursul, informațiile despre acest caz sunt foarte interesante, atât prin prisma modului în care comisia a clasat sesizarea ANI, dar mai ales în contextul raportului de evaluare al inspectorilor ANI în care se face referire la achiziția, de către fiul foștilor soți Arsene,  Alexandru Ionuț Arsene, a două apartamente în valoare de 150.000 de euro. De asemenea, ca și justificare a acestei achiziții sunt invocate două împrumuturi contractate de  Alexandru Ionuț Arsene, care, în acest an, a împlinit 26 de ani.

La fel de importante sunt și criticile juriștilor ANI, formulate în procesul prin care au cerut anularea ordonanței de clasare, critici ce au fost asumate de magistrații Curții de Apel Bacău, care au cerut reluarea cercetărilor.

Justificări aberante luate de bune de membrii Comisiei de cercetarea averilor

În luna mai 2022, juriștii ANI au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Bacău pentru a efectua un control al averii lui Ionel Arsene, la acea dată președinte al Consiliului Județean Neamț, în prezent infractor fugar condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare. Inspectorii au arătat că au găsit diferențe mari între veniturile pe care le-a obținut și averea pe care o deținea Ionel Arsene în perioada iulie 2016 – aprilie 2017. Diferența era de 196.100 lei, adică aproximativ 43.519 euro, suma reprezentând împrumuturi acordate societății Rotercom Prestige SRL, care aparține familiei. Cum era de așteptat, verificările au vizat-o și pe Gabriela Arsene, fosta soție a lui Arsene, cei doi divorțând în aprilie 2017.

În urma verificărilor, inspectorii ANI au stabilit că foștii soți Arsene au contractat un credit în anul 2007, bani pe care i-a folosit de abia în 2016 – 2017, când și-au împrumutat firma cu suma respectivă. În raportul de evaluare ANI, inspectorii precizează că nu există temei care să susțină afirmația conform căreia suma de 157.000 de lei, adică mare parte din suma pe care soții Arsene nu o pot justifica, să provină dintr-un credit de 150.000 de euro contractat de soții Arsene în martie 2007. Adică soții Arsene au luat împrumutul în 2007, iar banii i-au ținut la ciorap, folosindu-i după 10 ani, 2016 – 2017, pentru a-și credita firma. Juriștii ANI au spus clar în instanță că este absurd ca Arsene să fi ținut banii împrumutați de la bancă aproape 10 ani de zile pentru a-și împrumuta firma. 

Ca să nu mai punem la socoteală că, în acest interval, familia Arsene a contractat împrumuturi substanțiale de la persoane fizice. Practic, inspectorii ANI au concluzionat, cu probe, că soții Arsene nu pot justifica o sumă de câteva zeci de mii de euro.

Banii împrumutați de la bancă și apartamentele fiului lui Arsene

În ciuda probelor prezentate, Comisia de control a averilor nu a fost de acord cu investigația celor de la ANI și au dispus clasarea cazului. Numai că magistrații Curții de Apel Bacău, care au judecat cererea ANI de anulare a acestei hotărâri, menționează că soluția a fost pronunțată în baza unor elemente, indicii și presupuneri ale Comisiei de evaluare și nu a unui material probatoriu, ceea ce a avut drept consecință nelămurirea cauzei. Curtea de Apel a constatat că membrii Comisiei de control a averilor s-au limitat doar la a audia persoana verificată, aceasta depunând la dosar un supliment la raportul de expertiză extrajudiciară. Magistrații au criticat și faptul că membrii Comisiei de control a averilor au tras concluzii fără a prezenta și probe care să le susțină. Astfel, în ordonanța de clasare se face mențiunea că suma de 150.000 de euro împrumutată de soții Arsene în martie 2007 (cu termen scadent în 2032), a fost retrasă imediat, nefiind restituită conform contractului de împrumut. În același document, membrii Comisiei au afirmat că creditul nu a fost luat în considerare nici măcar pentru plata celor două apartamente cumpărate de fiul foștilor soți Arsene, ce au totalizat, ca valoare, 150.000 de euro.

Juriștii ANI au arătat că cele două apartamente au fost achiziționate de Alexandru Ionuț Arsene în afara perioadei de evaluare, adică în afara intervalului 2016-2019.

Magistrații au dispus reluarea cercetărilor averii infractorului fugit în Italia

Curtea de Apel Bacău a stabilit că nu au fost prezentate probe din care să rezulte concluziile Comisiei cu privire la destinația sumei împrumutate în anul 2007, în sensul în care această sumă putea fi luată în considerare pentru plata celor două apartamente, mai ales că soții Arsene nu au precizat că cele două apartamente au fost cumpărate de fiul lor din sursa menționată. În plus, Ionel Arsene a declarat membrilor Comisiei că cei 150.000 de euro împrumutați de la bancă au fost folosiți la creditarea Rotercom Prestige SRL și că fosta soție a împrumutat 40.000 de euro de la o persoană fizică, iar sumele de 60.000 de euro şi de 80.000 de euro reprezintă împrumuturi luate de fiul său de la alte persoane fizice. Așadar, fiul lui Arsene, în vârstă de nici 25 de ani, probabil student, a obținut două împrumuturi, de 80.000 de euro și 60.000 de euro, de la niște persoane fizice.

De altfel, Curtea de Apel Bacău a criticat Comisia de verificare a averilor că nu a lămurit nici împrejurările legate de veniturile și împrumuturile lui Alexandru Ionuț Arsene, aflat în continuarea studiilor, pe care ANI le-a avut în vedere la stabilirea veniturilor persoanei evaluate obținute împreună cu familia.

De interes este și faptul că înainte de a prelua mandatul de președinte al Consiliului Județean Neamț, conform inspectorilor ANI, în conturile soților Arsene se aflau 4.644,79 lei. În raportul de expertiză judiciară depus de Arsene se arată că, în perioada ianuarie – iunie 2016, familia Arsene înregistra un plus de peste 170.000 de lei. Acesta este și motivul pentru care Curtea de Apel Bacău a considerat că era necesară efectuarea unei expertize contabile, dar și audierea soților Arsene pentru lămurirea tuturor aspectelor menționate în raportul ANI. Ca urmare a acestor aspecte, dar și a altora, Curtea de Apel a admis acțiunea celor de la ANI și a anulat ordonanța de clasare, dispunând trimiterea cauzei la Comisia de cercetare a averilor în vederea reluării cercetării.

Ce rol are Comisia de cercetare a averilor

În România, pe lângă fiecare curte de apel funcționează câte o comisie de control a averilor, formată din doi judecători de la curțile de apel și un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel. Comisiile de control a averilor încep acțiunile de control în momentul în care sunt sesizate de către Agenția Națională de Integritate. La noi, membrii comisiilor se întrunesc destul de rar, astfel că deciziile de confiscare a averilor dobândite ilicit sunt extrem de rare.  

La finalul investigațiilor, comisiile de cercetare a averilor iau o hotărâre cu majoritate de voturi și pronunţă o ordonanță motivată, prin care poate dispune:

a) trimiterea cauzei spre soluționare curții de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului, dacă se constată, pe baza probelor administrate, că dobândirea unei cote-părţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter justificat;

b) clasarea cauzei, când constată că proveniența bunurilor este justificată;

c) suspendarea controlului şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni.

În cazul familiei Arsene, soluția a fost cea de clasare a cauzei. Chiar dacă ordonanța de clasare a fost anulată de către Curtea de Apel Bacău, lucrurile nu se termină aici. Urmează judecarea recursului. Dacă va fi admis, familia Arsene scapă de orice problemă privind acuzațiile aduse de ANI. Dacă recursul va fi respins, Comisia de cercetare a averilor va fi obligată se reia cercetarea, iar la final va propune o nouă soluție. Toate aceste proceduri înseamnă, cel mai probabil, ani de zile, iar Arsene își duce existența la Bari, în Italia, adică a părărit țara. Așa că, și în cazul în care, presupunând că soluția nu va fi una favorabilă familiei Arsene, este puțin probabil că aceasta va mai fi afectată în vreun fel. Arsene se află în Italia din luna martie, deși este căutat de autoritățile din România, pentru că se sustrage de la executarea unei pedepse de 6 ani și 8 luni de închisoare. Infractorul fugar are rezidență și afaceri în Italia, iar Justiția din această țară îl protejează. În acest context, este puțin probabil că Arsene va reveni devreme în România. Dacă nu cumva Curtea Supremă îi va admite recursul în casație în dosarul în care a fost condamnat la închisoare.

De unde putea să împrumute tânărul Alexandru Arsene 150.000 de euro?

Până când vor fi clarificate toate acestea, procurorii DNA au obligația, dacă nu au făcut-o deja, să verifice modul în care fiul soților Arsene a cumpărat două apartamente, plătind 150.000 de euro. Chiar dacă banii au fost împrumutați, anchetatorii sunt obligați să afle cine au fost persoanele care au avut curajul să dea cu împrumut o sumă uriașă unui tânăr, cel mai probabil, student la acea dată. Sunt aspecte care trebuie clarificate, mai ales că în declarațiile de avere ale lui Arsene, acesta a menționat că a făcut mai multe împrumuturi de la persoane fizice, fără a preciza numele acestora. De asemenea, în fața Comisiei de control a averilor, foștii soți Arsene au declarat că nu au restituit parte din împrumuturile contractate.

Daniel MURARU