Un patron a furat mii de tone de balast și a scăpat cu … prescriere și amânarea aplicării unei amenzi. Un amărât prins că a sustras un molid – 1 an și 4 luni închisoare și zeci de zile de muncă în folosul comunității

În România, dacă furi mii de tone de agregate minerale riști o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare sau amendă penală. Asta chiar dacă prejudiciul cauzat este de sute de mii de lei. În schimb, cel care taie ilegal un brad, ca să-și încălzească locuința (valoarea prejudiciului cauzat este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior), riscă o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 3 ani de închisoare . Pedeapsa crește până la 7 ani de închisoare în cazul în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Este evident că modul în care sunt pedepsite cele două infracțiuni, ambele cu impact negativ asupra mediului înconjurător, nu este unul echitabil, mai ales că, în ambele cazuri, vorbim despre sustragerea de resurse, atât balastul, cât și lemnul fiind la mare căutare pe piața construcțiilor.

Cu toate acestea, cei care fură agregate minerale se bucură de legi mai indulgente față de cei care fură lemn, chiar și în situația în care vorbim despre prejudicii uriașe produse de primii, comparativ cu cei din a doua categorie.

De curând, Curtea de Apel Bacău s-a pronunțat în procesul în care a judecat apelul promovat de Lulu Boroș, unul dintre patronii societății Piscicola Tupilați SRL, care, în primă instanță, la Judecătoria Piatra-Neamț a fost găsit vinovat pentru săvârșirea a două infracțiuni: extragerea agregatelor minerale fără autorizație de gospodărire a apelor în formă continuată, executarea de activități miniere fără permis sau licență în formă continuată. Pentru comiterea celor două fapte, Boroș a fost condamnat de Judecătoria Piatra-Neamț la „260 zile amendă la un echivalent de 50 lei/zi amendă, în speță pedeapsa de 13.000 de lei amendă penală”. Instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Totodată, Boroș a fost obligat să plătească către partea civilă – Administrația Bazinală de Apă Siret – suma de 133.912,26 lei, cu titlu de daune materiale și către partea civilă – Agenția Națională pentru Resurse Minerale – suma de 17.328,73 lei, cu titlu de daune material.

Patronul a atacat decizia judecătorilor pietreni, iar la Curtea de Apel Bacău a avut câștig de cauză, magistrații constatând că a intervenit prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunii de extragere a agregatelor minerale fără autorizație de gospodărire a apelor în formă continuată. Pentru cealaltă infracțiune, Boroș a fost pedepsit cu amendă în valoare de 10.500 de lei, însă cu amânarea aplicării, termenul de supraveghere fiind stabilit la 2 ani. Decizia ca Boroș să plătească daunele materiale (150.000 de lei) către ABA Siret și ANRM, a rămas valabilă.

Mii de tone de balast furat din râul Moldova

Lulu Boroș este unul dintre patronii firmei Piscicola Tupilați, ce are ca principal obiect de activitate „extracția pietrișului și nisipului; extracția argilei și caolinului”. Bărbatul a fost trimis în judecată în octombrie 2019, după ce a fost prins exploatând ilegal agregate minerale pe malul stâng al râului Moldova, în aval de satul Munteni, comuna Văleni. În zona respectivă, firma Piscicola Tupilați, la care Lulu Boroș deține 50% din părțile sociale, are o stație de sortare, în prezent fiind nefuncțională.

În toamna anului 2017, Lulu Boroș a fost prins în flagrant în timp ce excava balast din râul Moldova. Conform măsurătorilor efectuate și depuse la dosar, cantitatea sustrasă a fost de 354,8 metri cubi, în valoare de 15.889 lei (prejudiciul în astfel de situații se calculează înmulțind cu 10 valoarea materialului furat).

Boroș nu s-a liniștit, iar câteva luni mai târziu, în primăvara anului 2018, a fost prins din nou în timp ce sustrăgea ilegal balast, tot din aceeași zonă. De această dată, cantitatea a fost mult mai mare, respectiv 2.641 metri cubi, în valoare de 118.052 lei.

Cele două dosare au fost conexate, iar după mai bine de doi ani de cercetări, patronul a fost trimis în judecată. Firma Piscicola Tupilați SRL, pe numele căreia a funcționat stația de sortare, a avut rezultate economice dezastruoase. De exemplu, în intervalul 2015-2019, firma a avut activitate doar în 2018, când cifra de afaceri a fost de 23.000 de lei, profitul de 5.218 lei și niciun angajat.  

Închisoare și muncă în folosul comunității pentru un molid

În altă parte a județului, în comuna Bicaz-Chei, un localnic a fost condamnat la 1 an și 4 luni închisoare cu suspendare, pentru că a sustras din pădurea statului un brad uscat pe care l-a dus acasă pentru a se încălzi. În cazul lui Nicușor Dandu, prejudiciul cauzat a fost de 1.547 de lei, adică de aproape 100 de ori mai mic decât cel produs de Boroș prin furtul balastului. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Dandu a fost obligat de instanță să plătească prejudiciul, cheltuielile judiciare și să facă vizite periodice la Serviciul de Probațiune Neamț pe perioada termenului de încercare de 2 ani și să presteze zeci ce zile de muncă în folosul comunității.

Iar toate acestea pentru furtul unui molid uscat (1,62 metri cubi), pe care l-a tăiat din pădurea situată din apropierea casei, ca să aibă cu ce-și încălzi locuința. Sentința a fost pronunțată de către magistrații din Bicaz, iar în timpul judecății, autorul și-a recunoscut fapta.

Pentru Dandu, problemele au început în octombrie 2020, când, având nevoie de lemne pentru foc, a mers în pădurea din apropierea gospodăriei, situată în zona Bicăjel, și a tăiat un molid uscat, de 1,62 metri cubi. Bărbatul tăiase arborele dintr-o pădure administrată de Ocolul Silvic Bicaz, situată în aria protejată ce face parte din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.

Dosar penal, ca la carte

Pădurarul care avea în grijă zona a sesizat Poliția, care i-a întocmit lui Dandu dosar penal pentru comiterea infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori. După o anchetă serioasă la fața locului, cu schițe, fotografii, inclusiv cu urmele de târâre lăsate de arbore până la locuința lui Dandu, a urmat audierea martorilor și trimiterea în judecată a inculpatului, care și-a recunoscut fapta și în fața procurorului de caz.

Prejudiciul total, creat prin tăierea molidului uscat, a fost stabilit la 1.574,03 lei, suma reprezentând cantitatea de 1,62 metri cubi de material lemnos, în valoare de 528,08 lei, plus valoarea funcţiei pădurii –  792,12 lei şi TVA în valoare de 250,83 lei.

„La data de 12 octombrie 2020, organele de poliţie împreună cu martorii s-au deplasat în punctul Bicăjel, unde au identificat o cioată de esenţă răşinoasă specia molid, în stare uscată, cu diametrul de 62×40 cm. De la locul respectiv au fost identificate urme de târâre până la proprietatea inculpatului care a recunoscut faptul că a tăiat arborele cu un fierăstrău mecanic iar ulterior l-a transportat pe proprietatea sa unde l-a secţionat în lemn de foc. Inculpatul a declarat că arborele era uscat şi a considerat că nu produce nici un prejudiciu prin fapta sa. Cu ocazia cercetării la faţa locului din 02.04.2021, s-a stabilit faptul că proprietatea inculpatului se află la câteva zeci de metri distanţă de pădurea statului, de acolo de unde fusese tăiat arborele”, au arătat anchetatorii.

Dandu a avut o atitudine sinceră în fața judecătorului, recunoscând că a tăiat molidul pentru a se încălzi peste iarnă.

Astfel, în 29 septembrie 2021, Judecătoria Bicaz l-a condamnat pe Nicușor Dandu la 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendare, cu un termen de 2 ani sub supraveghere. De asemenea, a fost condamnat să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în interesul comunității la Primăria Bicaz-Chei și să achite Direcției Silvice Neamț suma de 1.574 de lei – daune materiale și 1.200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Și ca tacâmul să fie complet, instanța a mai stabilit ca inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate. 

(Sursa foto: www.stiripesurse.ro)

Daniel MURARU