Județul Neamț, alături de altele, repetent la managementul deșeurilor. România riscă noi sancțiuni din cauza colectării în amestec și netratării corespunzătoare a gunoaielor

Autoritățile administrației centrale și locale nu au acționat suficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurilor municipale, arată reprezentanții Curții de Conturi a României.

Printre autoritățile care fac parte din grupul celor care nu au gestionat corespunzător deșeurile, se numără și județul Neamț, auditorii constatând că atât la noi, cât și în județele Brașov, Constanța, Iași și în București, nu există încă un sistem integrat de management al deșeurilor. Potrivit auditorilor, sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime din unitățile administrativ teritoriale evaluate (Bihor și Argeș).

În plus, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege.

În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec.

De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează.

„În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, mai arată Curtea de Conturi.

Fonduri au fost, nu și interes pentru folosirea acestora 

Evaluările auditorilor au făcut parte dintr-o miniune de audit cu tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe”, pentru perioada 2015-2021, care a cuprins: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu, șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și agenții județene pentru protecția mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.

Deși, în decursul timpului, au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele. Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Conform Directivelor Europene privind deșeurile, statele membre trebuie să recupereze și să elimine deșeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor.

În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.

Sursa foto: europafm.ro

N.R.