Dezastru ecologic! Un munte de bălegar, depozitat lângă un pârâu

Sute de tone de bălegar provenit, din datele pe care le deținem, de la o fermă de animale din Oșlobeni- Bodești, au fost depozitate pe un teren agricol din zona satului Cășăria, comuna Dobreni. Locul ales nu pare a fi cel mai inspirat, bălegarul fiind depozitat lângă un curs de apă, un pârâiaș care se varsă în râul Cracău. Modul în care a fost depozitată cantitatea imensă de bălegar, fără a fi luate măsurile ce se impun în astfel de situații, va polua grav pânza freatică, ceea ce înseamnă că sursa de apă potabilă (fântâni, izvoare etc) poate fi serios afectată, iar cei care o consumă riscă să se îmbolnăvească.

Situația a fost adusă la cunoștința mai multor instituții ale statului, însă, până ieri, la prânz, în zonă nu ajunseseră decât redactorii atacul.ro. La locul indicat am găsit, în apropierea firului de apă, o cantitate impresionantă de gunoi de grajd din care se scurgeau în pârâu dejecții lichide.

Nici un reprezentant al autorităților nu ajunsese acolo, în condițiile în care reclamația era însoțită de fotografii în care se vedea clar locul în care este amplasat depozitul de gunoi de grajd, foarte aproape de sursa de apă.

„În fapt, sâmbătă 18.03.2023 , respectiv luni, 20.03.2023, pe terenul agricol aflat pe teritoriul UAT Dobreni s-au depus ILEGAL  mii de tone de gunoi proaspăt de grajd rezultând de la o fermă de bovine aflată în satul Oșlobeni, Com. Bodești, Jud .Neamț, aparținând unei firmei (…). Pericolul de poluare cu nitriți a pânzei freatice este imens, precum și scurgerea bălegarului în cursul de apă din apropiere. În proximitatea acestei catastrofe ecologice se află BISERICA DE LEMN MĂȘCĂTEȘTI, patrimoniu UNESCO, pe lângă care trece pârâul contaminat din depozitul de gunoi de grajd depozitat ilegal. Acest dezastru ecologic a fost ”tolerat/acceptat/indus, …etc.,  de către UAT Dobreni. De altfel, toate camioanele de 40 de tone încărcate cu dejecții animaliere au trecut prin fața primăriei comunei Dobreni. Muntele de dejecții animaliere sunt amplasate pe tarlaua agricolă cunoscută sub denumirea ”CRACII CHILIEI”  din raza satului CĂȘĂRIA, com. Dobreni, jud. Neamț. Pe această cale rugăm să interveniți de urgență, prin toate pârghiile de care dispuneți și să luați măsurile specifice unor astfel de fenomene”, se arată în reclamația trimisă de un cetățean Gărzii de Mediu, Apelor Române, APIA etc.

Am trimis fotografiile pe care le-am realizat la fața locului și comisarului Cătălin Diaconu, de la Garda de Mediu Neamț, dar până la publicarea articolului nu am primit de la acesta nicio veste.

Codul de bune practici agricole, călcat în picioare

Depozitul de gunoi de grajd, amplasat în satul Cășăria, Dobreni, nu respectă Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. Documentul a fost aprobat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și a intrat în vigoare în august 2021.

Codul prevede reguli stricte de amplasare a depozitelor de gunoi de grajd, care au fost emise special pentru protejarea surselor de apă din România, știut fiind faptul că la acest capitol ne aflăm la coadă, la nivel european.

Două dintre cele mai importante surse de poluare a pânzei freatice sunt reprezentate de dejecțiile animale semilichide și gunoiul de grajd. Printrele cauzele poluării cu nitriți a pânzei freatice regăsim  și „depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor și împrăștierea gunoiului de grajd pe teren”.

Codul de bune practici agricole permite amplasarea unor depozite de gunoi de grajd pe terenuri agricole, însă numai în anumite condiții, care nu am văzut să fi fost respectate în cazul depozitului de la Cășăria.

În primul rând, specialiștii au stabilit că „depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare”.

Depozitare în câmp obligă la respectarea unor minime condiții prin care să se evite scurgerea nutrienţilor în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.
„Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd şi/sau a compostului în vederea unei imediate împrăştieri este permisă, în limitele cantităţii ce urmează a fi împrăştiată pe terenul pe care a fost adus. În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din camp (…)”, se arată în Codul de bune practice agricole.

Același document prevede că depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, respectiv la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriş).

Obligatoriu, la baza depozitului temporar de gunoi de grajd, trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice. La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie.

„Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acţiunile imediat următoare de împrăştiere şi nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă. Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, şi ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacităţi conforme de stocare”, se mai arată în Codul de bune practice agricole.

D.MURARU