Antreprenorii vor o analiză a productivității muncii bugetarilor și corelarea salariilor de la stat cu cele din privat

Întreprinzătorii mici și mijlocii propun realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat. Mai mult, ei cer adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrică şi gaze naturale), astfel încât întreprinderile să-şi poată menţine costul de producţie.

Aceste măsuri, dar și altele au fost propuse de întreprinzătorii mici și mijlocii în contextul intenției decidenților de a  creștere salariul minim pe economie. Oamenii de afaceri susțin majorarea retribuției minime doar dacă are la bază solidaritatea (să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri), competitivitatea (să nu afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a firmelor), sustenabilitatea (evoluţia salariului minim brut pe economie trebuie pusă în contextul evoluţiei productivităţii munci) și complementaritatea (salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic). 

 „Stabilirea de către Guvern a creşterii salariului minim brut ca o măsură singulară,  fără încadrarea acesteia într-un pachet de măsuri de suport economic, va avea  ca efect transferul poverii scumpirilor asupra mediului privat, fapt care va conduce la o scadere a competitivităţii economiei româneşti, cu efecte imediate şomaj şi scaderea încasărilor la bugetele publice. Guvernul trebuie să vină cu acţiuni de susţinere referitoare la compensarea creşterii preţului la energia electrică pentru mediul economic, în special IMM-uri, şi investiţii publice cu valoarea adaugată mare care să conducă la creşterea competitivităţii economiei. Statul trebuie să îşi exercite activ rolul de reglementator şi arbitru al pieţei, lipsa de implicare a autorităţilor publice conducând la amplificarea dificultăţilor cu care se confrunţă IMM-urile: pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea competitivității, scăderea profitului, ajungându-se în situaţia în care piaţa îşi pierde capacitatea de a se autoregla în mod echitabil la nivelul cererii şi ofertei”, potrivit Consiliului Național a Întrepriderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). 

În opinia antreprenorilor, creşterea salariului minim trebuie operată fără o creştere concomitentă a contribuțiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Adică, valoarea contribuţiei, impozitul pe salariu și constribuția asiguratorie pentru muncă să fie menținute la nivelul celor existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 lei/lună) în condiţiile în care salariul minim ar urma să crească (mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor). În același timp, oamenii de afaceri doresc stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare, eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariaţi ca urmare a participării la profit, dar și reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.

„Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adaugată mică şi salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru creşterea inovării în cadrul IMM-urilor”, mai spun întreprinzătorii.

Un sondaj realizat recent arată că principalele bariere care nu ar permite o creștere a salariului minim brut pe țară sunt scumpirile energiei electrice și gazelor, lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă, costul prea ridicat al resurselor umane, lipsa fondurilor europene care să asigure creșterea competitivității și lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri. 

(Sursa foto: depositphotos.com)

N.R.