Câte milioane de lei ar economisi Consiliul Județean Neamț dacă ar aplica regula „Bolojan”. La CJ Bihor, numărul salariaților din aparatul propriu, redus la jumătate

Liberalul Ilie Bolojan, fostul primar al Oradei, care a reușit, prin atragerea de fonduri europene, să transforme radical orașul, a câștigat detașat alegerile pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor. Ieri, în prima conferință de presă susținută, Bolojan a anunțat o reducere cu 50% a personalului din aparatul propriu. Concret, dintre cei 174 de angajați, 86 vor dispărea din schemă, începând cu data de 1 decembrie. Bolojan a explicat că decizia a fost luată ca urmare a unei analize, care a scos la iveală faptul că personalul din aproape toate departamentele este supradimensionat, iar reducerea numărului de angajați va duce la economii importante la buget, dar și la o mai bună funcționare a instituției.

Cheltuielile de personal, care formează aparatul propriu al CJ Bihor, într-o singură lună, sunt de aproximativ 270.000 de euro, fără a lua în calcul și celelalte instituţii din subordine. Vorbim de 270.000 de euro pentru plata celor 174 de angajați din aparatul propriu al CJ Bihor. Este evident că, prin înjumătățirea posturilor, economia la buget va fi una substanțială.

La CJ Neamț, 300.000 de euro/lună, doar salariile de bază

Dacă este să ne referim la CJ Neamț, numai luna trecută, instituția a cheltuit doar cu salariile de bază ale personalului aparatului propriu suma 300.000 de euro, mai mult cu 30.000 de euro decât la Bihor.

La Neamț, cheltuielile salariale ale aparatului propriu al Consiliului Județean au crescut considerabil în ultimii 4 ani. Fără a pune la socoteală și celelalte cheltuieli care derivă din statutul de salariat și la privilegiile oferite de stat, ne referim strict la salariile de bază ale personalului din instituție. În patru ani, valoarea totală a cheltuielilor cu salariile de bază ale angajaților CJ a crescut cu mai bine de 3 ori, de la 4,60 milioane de lei, în perioada ianuarie – septembrie 2016, la 13,57 milioane de lei, în primele nouă luni ale anului 2020. Creșterea astronomică a sumei cheltuite are la bază atât majorarea salariilor, cât și creșterea numărului de angajați.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice arată că, în primele 9 luni ale anului 2016, salariile de bază plătite personalului din aparatul propriu al CJ Neamț au însumat, cu tot cu contribuțiile sociale (care atunci erau în sarcina angajatorului), 4.602.280 de lei. Fără contribuții, retribuțiile s-au cifrat la 3,68 milioane de lei. Un an mai târziu, în 2017, în aceeași perioadă, valoarea salariilor de bază (în care am inclus și contribuțiile sociale) a crescut la 7.825.780 de lei (fără contribuții, suma fiind de 6,30 milioane de lei). 2018 a fost anul în care guvernanții au decis transferarea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorilor în cea a angajaților, iar suma cheltuită de Consiliul Județean Neamț doar pentru a plăti salariile de bază ale salariaților propriului aparat a crescut la 10.072.741 de lei. Practic, de la un an la altul, aceste cheltuieli au fost majorate cu 2,24 de milioane de lei, luând în calcul, în anii precedenți, și contribuțiile. Anul 2018 a fost și cel în care a apărut o nouă cheltuială cu angajații, și anume voucherele de vacanță pentru care, în cele 9 luni ale anului respectiv, instituția a plătit 234.200 de lei.

Salariul mediu pe CJ – 8.560 de lei

Primele 9 luni ale anului 2019 vin cu o majorarea cheltuielilor cu salariile de bază, cu încă 2,41 de milioane de lei, comparativ cu perioada similară din 2018, cheltuiala cu voucherele de vacanță crește la 240.500 de lei, an care vine și cu un nou privilegiu pentru angajați: indemnizațiile de hrană. Deși, cu o valoare derizorie, de 347 de lei brut/lună/persoană, acestea au determinat cheltuirea, în total, numai pentru salariații din CJ, a 441.758 de lei, în aceeași perioadă a anului precedent.

2020 a debutat cu greutăți financiare din ce în ce mai evidente, cu pandemia de Covid-19, cu criza medicală, dificultăți care nu s-au simțit și la nivelul Consiliului Județean Neamț, acolo unde, în plină stare de urgență, când populația era țintuită în case, se împărțeau vouchere de vacanță. Asta a fost una dintre grijile lor la vremea respectivă. Revenind la perioada ianuarie – septembrie din acest an, cheltuielile cu salariile de bază au crescut la 13.577.700 de lei, cu 1,09 milioane de lei față de perioada corespunzătoare din 2019. Suma cheltuită cu tichetele de vacanță a crescut și ea, în perioada comparativă, la 248.200 de lei, iar indemnizațiile de hrană, la 472.928 de lei. Luna trecută, Consiliul Județean Neamț a cheltuit cu salariile de bază ale personalului aparatului propriu suma de 1.504.296 de lei și 48.707 lei cu indemnizațiile de hrană.

Potrivit organigramei Consiliului Județean Neamț, instituția avea, în momentul întocmirii documentului, 175 de salariați. Un calcul simplu arată că, în luna septembrie, salariul de bază mediu la nivelul instituției a fost de 8.560 de lei.

Nu sunt bani de salarii la DGASPC 

Ceea ce a făcut Ilie Bolojan, mai ales acum, în perioada de precampanie electorală la alegerile parlamentare, reprezintă un act de curaj, pe care colegii lui de la Neamț nu-l au.

Decizia lui Bolojan ar trebui să fie un exemplu de bune practici pentru colegii lui liberali de la Neamț, care ar trebui să se gândească, de exemplu, că la DGASPC Neamț nu mai sunt bani pentru întreținerea copiilor cu dizabilități, pentru plata salariilor angajaților care lucrează în centre, a asistenților maternali, a aparatului propriu etc. O reducere cu 50% a personalului din aparatul propriu al CJ ar aduce o economie de aproximativ 150.000 de euro/lunar, bani care ar putea fi folosiți, de exemplu, pentru plățile restante de la Protecția Copilului.

Și în CJ Neamț s-ar putea reduce numărul angajaților

Chiar dacă liberalul Cozmanciuc nu a câștigat alegerile pentru președinția Consiliului Județean Neamț, PNL-ul poate să facă majoritatea în legislativul județean împreună cu USR și Pro România. Cele trei partide pot să-l lase fără vicepreședinți pe Ionel Arsene, dar și fără majoritate, dar asta se va vedea săptămâna viitoare, după validarea mandatelor. Până atunci, o să vedem, de asemenea, dacă această alianță funcționează în cadrul Primăriei Piatra-Neamț, unde Liviu Harbuz, de la Pro România, ar urma să fie ales viceprimar, cealaltă funcție de primar urmând să fie ocupată de un liberal. (Obreja) La Consiliul Județean Neamț, conform înțelegerii, o funcție de vicepreședinte ar urma să revină USR-ului, iar cealaltă PNL-ului.

Dacă nu vor apărea surprize, liberalii și consilierii județeni de la Pro România și USR ar putea să-și impună politica în Consiliul Județean Neamț.

Unul dintre lucrurile pe care le-ar putea face este acela de a modifica organigrama CJ-ului, după modelul Bolojan de la Oradea. Deocamdată, niciun politician nemțean, fie el de la PSD, PNL, USR sau aiurea nu s-a exprimat în acest sens, deși se vorbește de mult despre o supradimensionare a aparatului propriu din CJ Neamț. Iar dacă la Consiliul Județean Bihor se poate, cu siguranță planul este aplicabil și la Consiliul Județean Neamț.

Județul Bihor are 561.000 de locuitori, iar județul Neamț doar 441.000, diferența fiind de 120.000 de locuitori. În acest moment, înainte de reorganizarea anunțată de Bolojan, aparatul de specialitate al Consiliului Județean Bihor are 174 de posturi ocupate, însă, de pe 1 decembrie, 86 urmează să dispară din organigramă cu tot cu cei care le ocupă.

Consiliul Județean Neamț are, în acest moment, 175 de posturi ocupate în aparatul de specialitate (vezi organigrama AICI), însă în organigramă mai apar alte 44 de posturi vacante. Bine, și în organigrama CJ Bihor apar posturi vacante, însă asta nu l-a oprit pe Bolojan să înjumătățească numărul de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că se poate face treabă și cu o treime din numărul de posturi ce figurează în organigramă.

Daniel MURARU

CITIȚI ȘI: 

Șoferul președintelui Consiliului Județean, mai bine plătit decât un asistent medical