Ministrul Pădurilor, acuzat că lasă pe drumuri peste 140.000 de salariați. „A opri activitatea de recoltare a lemnului, astăzi, este similar cu a deconecta un bolnav de la aparate”

Silvicultorii și forestierii îi atrag atenția ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, că sistarea exploatărilor silvice, chiar și temporar, va pune în pericol, nu doar un sector întreg de activitate, ci și celelalte, adiacente. Dacă propunerea se va materializa, își vor pierde pâinea peste 140.000 de salariați, iar alți 750.000 de cetățeni își vor pierde sprijinul deoarece depind de cei care lucrează în domeniu. Specialiștii spun că suspendarea tăierilor de masă lemnoasă va avea impact imediat asupra pădurii sănătoase, din cauza doborâturilor de vânt, dar și că exploatarea pădurilor nu trebuie privită ca pe un dezastru natural, ci ca o operațiune prin care se asigură viitorul și permanența pădurii. Orice intervenție brutală, nechibzuită, fără o reală fundamentare, va avea ca efect imediat imposibilitatea statului de a asigura paza pădurilor și minimul de lucrări silvice care să asigure starea de sănătate a pădurii, mai spun specialiștii.

„A opri activitatea de recoltare a lemnului, astăzi, este similar cu a deconecta un bolnav de la aparate. Prin această activitate, în primul rând, se asigură securitatea sanitară a pădurilor, regenerarea acestora, finanțarea pazei și a administrării pădurilor, sunt asigurate resursele de lemn necesare industriei mobilei, panourilor, construcțiilor, precum și lemnul de foc pentru populație. Lemnul este singura resursă naturală regenerabilă pe care dacă o gestionăm corect, cu responsabilitate, poate înlocui – betonul, fierul, petrolul, plasticul, unele produse agricole, etc.”, au spus reprezentanții ASFOR într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Alexe.

„Peste 500.000 hectare păduri private au fost lăsate fără pază, pradă hoților de lemn!”

Pe de altă parte, silvicultorii îi cer ministrului să clarifice poziția exprimată, astăzi, cu privire la intenția de a suspenda aplicarea tratamentelor silviculturale și a lucrărilor de îngrijire a pădurilor pe perioada stării de urgență.

„Așa cum am studiat în facultatea pe care cu mândrie am urmat-o, Silvicultura este știința care se ocupă de cultura pădurilor! Și tot în școala silvică, am învățat că exploatarea pădurilor face parte din ansamblul de activități prin care se urmărește extragerea masei lemnoase pentru a se asigura condițiile optime de dezvoltare și regenerare a viitoarelor păduri, dar și pentru a satisface cerințele sociale! Exploatarea pădurilor nu trebuie privită ca un dezastru natural, ci ca o operațiune prin care se asigură viitorul și permanența pădurii.Toate aceste considerente se aplică, bineînțeles, exploatărilor autorizate, pentru că înțelegem că acestea sunt ținta ONG-urilor acum. Dacă veți proceda la sistarea exploatărilor, cel mai probabil la presiunile unor anumite grupuri de interese, veți pune în pericol un sector întreg de activitate în care trudesc zilnic peste 140.000 de salariați și de care depind peste 750.000 de cetățeni din această țară! Cine va plăti salariile la 140.000 de lucrători din acest sector? Cu ce veți înlocui cele 6-8 % din PIB produse de sectorul silvic din România? Prin măsuri necugetate, guvernele de după anii 90 au distrus economia națională, au închis fabrici de tractoare și acum cumpărăm tractoare din import, au distrus agricultura și am ajuns să cumpărăm hrană din import, au distrus industria de tot felul și acum suntem la mila altora, au distrus fabricile de medicamente și echipamente medicale și acum cerșim la înalte porți să procurăm cele minime necesare personalului și sistemului medical, au distrus industria mobilei și acum cumpărăm mobilă din carton sau rumeguș și exemplele pot continua la nesfârșit. Sistarea exploatărilor ar falimenta administratorii de păduri din România, iar primul care considerăm că ar avea de suferit ar fi Romsilva, regie de interes național a statului, care asigură locuri de muncă la peste 16.500 de salariați și administrează 3,1 milioane hectare păduri de stat și peste 1 milion de hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari. O astfel de măsură va lipsi activitatea de administrare a pădurilor de fondurile necesare asigurării pazei pădurilor, cu efect direct în creșterea tăierilor ilegale. În ultimii 30 de ani, din cauza unor măsuri legislative greșite, peste 500.000 hectare păduri private au fost lăsate fără pază, pradă hoților de lemn! Prin sistarea exploatării autorizate a pădurilor, veți lipsi de finanțare toate lucrările silviculturale absolut necesare pentru plantarea, întreținerea și dezvoltarea viitoarelor păduri! În plus, o astfel de măsură va conduce la o creștere a presiunii asupra pădurii și asupra personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor și cred că nimeni nu a uitat cele două tragedii petrecute în toamna anului 2019 la Iași și Maramureș, unde doi pădurari au fost omorâți de hoții de lemn surprinși la furat!”, a spus Silviu Geană, președintele Federației Sindicale „Silva”.

Doborâturile de vânt pot produce o infestare a pădurii sănătoase

„Economia forestieră ca ramură a economiei naționale este una foarte complexă, iar funcționarea ei depinde de mecanisme care s-au format în zeci, poate chiar sute de ani. Astfel, avem administrarea pădurilor, exploatarea lemnului, transportul lemnului în interiorul pădurii, transportul lemnului între pădure și locul de prelucrare, sortarea, prelucrarea lemnului în elemente de construcție, plăci, celuloză, elemente chimice (la nivel mondial, s-au identificat aproape 5.000 de feluri de întrebuințări ale lemnului). De cel puțin 30 de ani, tot acest ansamblu a funcționat și funcționează în România fără sprijin sau intervenții financiare din partea statului. Orice intervenție brutală, nechibzuită, fără o reală fundamentare, va avea ca efect imediat imposibilitatea statului de a asigura paza pădurilor și minimul de lucrări silvice care să asigure starea de sănătate a pădurii. În cifre, economia forestieră și cea a produselor din lemn și mobilă înseamnă 3,5% din PIB, 2,8 miliarde de euro input de valută în economia românească din exporturi, 1,9 miliarde de euro plus la balanța comercială, asigurarea încălzirii pentru două municipii (Suceava și Vatra Dornei), asigurarea lemnului de foc pentru cca. 3,5 milioane de gospodării, administrarea unei suprafețe de pădure ce reprezintă 29% din suprafața țării și acoperă 30% din suprafața rurală a României. A lipsi de finanțare și a lăsa fără administrare 29% din suprafața țării nu poate fi o măsură care să fie susținută de statul român. Nu există locuitor din această țară care să poată spune că nu folosește cel puțin un produs din lemn. Dacă este să vorbim de urgențe pe termen scurt, de 3 luni, este o prioritate recoltarea și expedierea din pădure a celor cca. 1,7 milioane metri cubi de lemn provenit din doborâturi de vânt, care pot produce o infestare a pădurii sănătoase, similare celei din vestul Europei. În aceste condiții, este inoportun să vorbim despre sistarea lucrărilor de recoltare a lemnului. Într-adevăr, ca orice ramură de activitate, și economia forestieră are nevoie de dezvoltare, care se face prin investiții, prin legislație corelată cu realitățile economice și de mediu.  Acad. Gheorghe Ionescu- Şisești afirma în anul 1938: <<Nicio ramură a muncii naţionale nu a suferit, cât a suferit silvicultura de pe urma greşelilor politicianismului, a căror consecinţe le îndurăm şi astăzi şi a căror urmări luptăm a le îndrepta>>”.

(Sursa foto: blog.stihl.com)

N.R.