Averea familiei Arsene, anchetată de magistrați. Fiul fugarului infractor a cumpărat două apartamente în București, cu bani împrumutați

Foto: Ionel Arsene, alături de fiul Alexandru, și Gabriela, fosta soție (Facebook/Ionel Arsene)

Fugit în Italia de peste 3 ani, unde se sustrage de la executarea unei pedepse de 6 ani și 8 luni închisoare pentru corupție, Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț (iulie 2016 – martie 2023) are, în continuare, probleme.

Instanța a „rupt” clasarea

Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reluat ancheta în legătură cu averea pe care Arsene și fosta sa soție, Gabriela, nu o pot justifica, după cum afirmă Agenția Națională de Integritate.

Este pentru a doua oară când acest caz este analizat, după ce, în primă fază, Comisia de cercetare a averilor a clasat cauza. Soluția acesteia a fost infirmată în instanță, iar comisia a fost obligată să reia ancheta, la pachet cu o serie de recomandări.

Alexandru Arsene a intrat în colimator

Astfel, instanța supremă a stabilit că cei din Comisia de cercetare a averilor trebuie să lămurească diverse aspecte legate de veniturile şi împrumuturile pe care le-a făcut Alexandru Ionuț Arsene, fiul infractorului, pe care le-a folosit pentru a cumpăra două apartamente în București. Totodată, trebuie clarificată destinația unui împrumut de 150.000 euro pe care soții Arsene l-au contractat în anul 2007.

De asemenea, magistrații au stabilit că trebuie efectuată o expertiză contabilă și audiate părțile. Instanța supremă a mai cerut să fie administrate probe care să demonstreze că cei 150.000 de euro, împrumutați în anul 2007, au fost ținuți în casă de familia Arsene.

Pentru a clarifica toate aceste aspecte, pe lângă expertiza contabilă, magistrații să audieze întreaga familie Arsene.

De asemenea, fugarul trebuie să prezinte probe care să susțină varianta sa, respectiv că a ținut în casă banii împrumutați în anul 2007 și i-a folosit mulți ani mai târziu.

Cercetare lapidară, ancheta reluată

Cazul privind veniturile nejustificate ale familiei Arsene s-a mai aflat în atenția Comisiei de cercetare a averilor, pe care l-a clasat în vara anului 2022. Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI) a atacat soluția Comisiei la Curtea de Apel Bacău, care a dispus reluarea cercetărilor de la zero. Decizia Curții de Apel Bacău a fost atacată cu recurs de Ionel și Gabriela Arsene, care au pierdut recent la Înalta Curte de Casație și Justiție, în octombrie 2024. În această situație, Comisia de cercetare a averilor a fost obligată să reia cercetările în ceea ce privește neregulile constatate de inspectorii ANI.

Raportul inspectorilor Agenției Naționale de Integritate, în baza căruia foștii soți Arsene au fost dați pe mâna magistraților, conține mai multe informații interesante. În lucrare, inspectorii fac referire și la achiziția, de către fiul foștilor soți Arsene,  Alexandru Ionuț Arsene, a două apartamente în valoare de 150.000 de euro. Ca și justificare a acestei achiziții sunt invocate două împrumuturi contractate de  Alexandru Ionuț Arsene, care, la momentul respectiv, avea în jur 20 de ani. 

Neregulile

În luna mai 2022, juriștii ANI au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Bacău pentru a efectua un control al averii lui Ionel Arsene, la acea dată, președinte al Consiliului Județean Neamț. Inspectorii au arătat că au găsit diferențe mari între veniturile pe care le-a obținut și averea pe care o deținea Ionel Arsene în perioada iulie 2016 – aprilie 2017. Diferența era de 196.100 lei, adică aproximativ 43.519 euro, suma reprezentând împrumuturi acordate societății Rotercom Prestige SRL, care aparține familiei. Cum era de așteptat, verificările au vizat-o și pe Gabriela Arsene, fosta soție a lui Arsene, cei doi divorțând în aprilie 2017.

În urma verificărilor, inspectorii ANI au stabilit că foștii soți Arsene au contractat un credit în anul 2007, bani pe care i-ar fi folosit abia în 2016 – 2017, când și-au împrumutat firma cu suma respectivă. În raportul de evaluare ANI, inspectorii precizează că nu există temei care să susțină afirmația conform căreia suma de 157.000 de lei, adică mare parte din suma pe care soții Arsene nu o pot justifica, să provină dintr-un credit de 150.000 de euro contractat de aceștia în martie 2007. Cu alte cuvinte,soții Arsene au luat împrumutul în 2007, au ținut banii „la ciorap” și i-au folosit după 10 ani, în 2016 – 2017, pentru a-și credita firma. Juriștii ANI au spus clar în instanță că este absurd ca Arsene să fi ținut banii împrumutați de la bancă aproape 10 ani de zile pentru a-și împrumuta firma. 

Ca să nu mai punem la socoteală că, în acest interval, familia Arsene a contractat împrumuturi substanțiale de la persoane fizice. Practic, inspectorii ANI au concluzionat, cu probe, că soții Arsene nu pot justifica o sumă de câteva zeci de mii de euro.

S-au limitat la audierea infractorului fugar

În ciuda probelor prezentate de către inspectorii ANI, Comisia de cercetare a averilor nu a fost de acord cu investigația acestora și au dispus clasarea cazului.

Însă magistrații Curții de Apel Bacău, care au judecat cererea ANI de anulare a acestei hotărâri, menționează că soluția a fost pronunțată în baza unor elemente, indicii și presupuneri ale Comisiei și nu a unui material probatoriu, ceea ce a avut drept consecință nelămurirea cauzei. Curtea de Apel a constatat că membrii Comisiei de cercetare a averilor s-au limitat doar la a audia persoana verificată, aceasta depunând la dosar un supliment la raportul de expertiză extrajudiciară. Magistrații au criticat și faptul că membrii Comisiei au tras concluzii fără a prezenta și probe care să le susțină.

Astfel, în ordonanța de clasare se face mențiunea că suma de 150.000 de euro, împrumutată de soții Arsene în martie 2007 (cu termen scadent în 2032), a fost retrasă imediat, nefiind restituită conform contractului de împrumut. În același document, membrii Comisiei au afirmat că creditul nu a fost luat în considerare nici măcar pentru plata celor două apartamente cumpărate de fiul foștilor soți Arsene, ce au totalizat, ca valoare, 150.000 de euro.

Juriștii ANI au arătat că cele două apartamente au fost achiziționate de Alexandru Ionuț Arsene în afara perioadei de evaluare, adică în afara intervalului 2016-2019.

Cine l-a împrumutat cu 150.000 de euro pe Arsene Jr.?

Judecătorii băcăuani au mai constatat că nu au fost prezentate probe din care să rezulte concluziile Comisiei cu privire la destinația sumei împrumutate în anul 2007, în sensul în care această sumă putea fi luată în considerare pentru plata celor două apartamente, mai ales că soții Arsene nu au precizat că cele două apartamente au fost cumpărate de fiul lor din sursa menționată.

În plus, Ionel Arsene a declarat membrilor Comisiei că cei 150.000 de euro împrumutați de la bancă au fost folosiți la creditarea Rotercom Prestige SRL și că fosta soție a împrumutat 40.000 de euro de la o persoană fizică, iar sumele de 60.000 de euro şi de 80.000 de euro reprezintă împrumuturi luate de fiul său de la alte persoane fizice. Așadar, fiul lui Arsene, cel mai probabil student la vremea respectivă, a obținut două împrumuturi, de 80.000 de euro și 60.000 de euro, de la niște persoane fizice și a cumpărat cu ei apartamente în București.

De altfel, Curtea de Apel Bacău a criticat Comisia de cercetare a averilor că nu a lămurit nici împrejurările legate de veniturile și împrumuturile lui Alexandru Ionuț Arsene, aflat în continuarea studiilor, pe care ANI le-a avut în vedere la stabilirea veniturilor persoanei evaluate obținute împreună cu familia.

De interes este și faptul că înainte de a prelua mandatul de președinte al Consiliului Județean Neamț, conform inspectorilor ANI, în conturile soților Arsene se aflau 4.644,79 de lei. În raportul de expertiză judiciară depus de Arsene se arată că, în perioada ianuarie – iunie 2016, familia Arsene înregistra un plus de peste 170.000 de lei. Acesta este și motivul pentru care Curtea de Apel Bacău a considerat că era necesară efectuarea unei expertize contabile, dar și audierea membrilor familiei Arsene pentru lămurirea tuturor aspectelor menționate în raportul ANI. Ca urmare a acestor aspecte, dar și a altora, Curtea de Apel a admis acțiunea celor de la ANI și a anulat ordonanța de clasare, dispunând trimiterea cauzei la Comisia de cercetare a averilor în vederea reluării cercetării.

A fost sesizat și Parchetul General, însă, cel mai probabil, cauza a fost clasată.

D. MURARU

Comunicatul ANI, 16 mai 2022

AVERE NEJUSTIFICATĂ ȘI SESIZARE PARCHET 

„Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 196.100 Lei (aprox. 43.519 Euro) între averea dobândită și veniturile realizate de către ARSENE IONEL, împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului. Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel  Bacău, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către ARSENE IONEL.

De asemenea, Agenția Națională de Integritate a sesizat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către ARSENE IONEL a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a menționat în declarațiile de avere completate în perioada 2017 – 2018, suma totală de 196.100 Lei, reprezentând împrumuturi  acordate în nume personal unei societăți comerciale”.