Microplasticele și impactul lor asupra sănătății umane

Trăim într-o lume în care plasticul este omniprezent. De la ambalajele alimentelor până la hainele pe care le purtăm, plasticul a devenit parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi. Dar ce se întâmplă când aceste obiecte din plastic se degradează sau sunt aruncate în mediu? Ei bine, se transformă în particule minuscule numite microplastice, care, deși invizibile cu ochiul liber, ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre. În acest articol, vom explora ce sunt microplasticele, cum suntem expuși la ele și ce efecte pot avea asupra sănătății umane, bazându-ne pe cele mai recente cercetări științifice.

Definiție și Caracteristici ale Microplasticelor

Microplasticele sunt definite ca particule de plastic mai mici de 5 mm, incluzând nanoplasticele (sub 1 μm). Acestea provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari, precum sticlele, ambalajele, sau din fibre sintetice eliberate din haine. De asemenea, sunt produse intenționat, de exemplu, în cosmetice sau produse de curățare. Prezența lor în mediu este larg răspândită, fiind detectate în oceane, sol, aer, apă potabilă și alimente.

Căi de Expunere Umană

Expunerea la microplastice se realizează prin mai multe căi, fiecare contribuind la acumularea lor în organism:

• Ingerare: Consumul de alimente contaminate, cum ar fi fructe, legume (ex. grâu, salată), fructe de mare (ex. midii, cu 3-5 fibre per 10 g), și apă (atât apă de la robinet, cât și îmbuteliată). Un studiu a estimat că se consumă zeci de mii de particule pe an, variind în funcție de dietă și locație (Microplastics in Seafood and Implications for Human Health).
• Inhalare: Microplasticele din aer, în special în interior, cu concentrații de 3-15 particule pe metru cub în Paris, pot fi inhalate, contribuind la expunerea pulmonară (Airborne Microplastics in Paris).
• Contact cu pielea: Deși mai puțin probabil pentru microplastice, nanoplasticele pot pătrunde prin piele, de exemplu, din cosmetice sau haine.

Un studiu a detectat microplastice în sângele a 17 din 22 voluntari sănătoși din Olanda, publicat în Environment International (2022) (Blood Study), iar altul a găsit particule în 11 din 13 mostre de țesut pulmonar uman, distribuite în lobii plămânilor (Lung Tissue Study).

Efecte Potențiale asupra Sănătății

Efectele microplasticelor asupra sănătății umane sunt încă în curs de investigare, dar există dovezi preliminare care indică mai multe domenii de preocupare:

1. Boli Cardiovasculare

Un studiu de referință publicat în New England Journal of Medicine în 2024 de Marfella et al. a examinat plăci arteriale de la 257 pacienți cu boală carotidă asimptomatică. Au descoperit că 58,4% aveau polietilenă detectabilă (media 21,7 μg/mg), iar 12,1% aveau clorură de polivinil (media 5,2 μg/mg). La un follow-up mediu de 33,7 luni, 20% dintre cei cu microplastice în placă au avut un eveniment cardiovascular major (infarct, accident vascular cerebral, deces) față de 7,5% dintre cei fără, cu un raport de hazard de 4,53 (Microplastics and Nanoplastics in Atheromas and Cardiovascular Events). Deși asociativ, nu cauzal, acest studiu sugerează un risc crescut.

2. Inflamații și Toxicitate Sistemică

Microplasticele pot induce inflamații datorită naturii lor persistente, hidrofoabe și compoziției chimice. Un studiu a găsit 20 particule de plastic (majoritatea PE și PP, dimensiuni 5-500 mm) per 10 g de scaun uman, cu 90% eliminate prin sistemul excretor, dar 0,3% din particulele <150 µm pot fi absorbite sistemic, ajungând în organe, bariera hemato-encefalică și placentă (Detailed Review on Microplastics Effects).

3. Efecte Reproductive și de Dezvoltare

Substanțele chimice asociate, cum ar fi BPA (1-729,9 ng/g pe microplastice) și ftalații, sunt perturbatori endocrini. BPA este legat de obezitate, boli cardiovasculare, tulburări reproductive și cancer mamar, estimându-se 12.404 cazuri de obezitate infantilă și 33.863 de cazuri de boală coronariană în 2008. Ftalații afectează dezvoltarea fetală și fertilitatea, cu cazuri raportate în UE pentru jucării și recipiente alimentare (Chemical Effects Review).

4. Probleme Respiratorii

Inhalarea poate duce la detresă respiratorie, efecte citotoxice și inflamatorii. Un studiu a arătat că microfibrele de nailon reduc căile respiratorii cu 67% în număr și 50% în dimensiune în modele de țesut pulmonar. În industria textilă, expunerea la fibre (nailon, poliester) este asociată cu pneumonie cronică și bronșită (Respiratory Effects).

5. Alte Efecte Potențiale

Studiile pe animale arată perturbarea microbiomului intestinal, inflamații, scăderea calității spermei și a testosteronului, precum și afectarea memoriei și învățării (Animal Studies). De asemenea, există preocupări legate de efecte carcinogene, deși dovezile sunt limitate.

Concentrări și Expunere Estimată

• Zahărul conține 0,44 MPs/g, sarea 0,11 MPs/g, alcoolul 0,03 MPs/g, apa îmbuteliată 0,09 MPs/g.
• Estimarea este de 80 g/zi intake via plante din sol poluat.
• Aerul interior din Paris: 3-15 particule/m³, ploaia: 18 fibre și 4 fragmente/L.

Sursa foto: digi24.ro

CITIȚI ARTICOLUL INTEGRAL AICI

Florin LUPEI-LIȘMAN