Șeful CJ Neamț își așteaptă sentința în dosarul de corupție. Ce pot decide judecătorii brașoveni și pe ce mizează Arsene?

Magistrații Curții de Apel Brașov, care judecă apelul lui Ionel Arsene (foto), președinte al Consiliului Județean Neamț, împotriva deciziei Tribunalului Bacău prin care a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare pentru corupție, au anunțat, la ultimul termen de judecată, că astăzi se vor pronunța în acest dosar. Cu toate acestea, nu este exclus ca judecătorii să mai aibă nevoie de timp și să amâne pronunțarea la o nouă data. Este una dintre variantele ce trebuie luate în calcul. Celelalte sunt de condamnare a inculpatului, achitare sau rejudecarea cazului.

Informațiile atacul.ro indică faptul că apărătorii lui Ionel Arsene au insistat, la ultimele termene de judecată, pe chestiuni de procedură, marșând pe modul în care au fost realizate înregistrările în cauză și pe excepția necompetenței materiale, considerând că inculpatul ar fi trebuit să fie judecat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sub primul aspect, avocații acuzatului au solicitat procurorului de ședință mai multe informații cu privire la calitatea pe care au avut-o persoanele care, în cursul anchetei, au purtat tehnică de înregistrare audio-video, de martor sau de colaborator cu identitate reală, și dacă au fost respectate procedurile legale în ceea ce privește aprobarea acestor acțiuni.

În privința necompetenței materiale a instanței, apărătorii lui Arsene susțin că acesta trebuia să fie judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că procurorii au acuzat că presupusele fapte de corupție au fost comise în perioada când Arsene era deputat, iar parlamentarii sunt judecați la Înalta Curte.

În acest sens, au cerut ca dosarul să fie înaintat instanței competente spre judecare, adică Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acceptarea aceste excepții l-ar lipsi pe Arsene de orice fel de grijă, pentru că, până la o sentință definitivă, faptele s-ar prescrie.

Problema șefului CJ Neamț este acea că această excepție a mai fost invocată în câteva rânduri și respinsă de fiecare data.

Cât privește Deciziile CCR și ICCJ privind „prescripția specială”, calculele atacul.ro arată că s-a prescris doar una dintre faptele de care este acuzat Arsene. Este vorba despre acuzația rezultată în urma denunțului formulat de Gheorghe Ștefan, zis și Pinalti.

8 ani și 4 luni de închisoare în primă instanță

Ionel Arsene (FOTO), președintele Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat, în aprilie anul trecut, de Tribunalul Bacău la 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Instanța băcăuană a dispus confiscarea de la inculpat a 80.000 de euro și 150.000 de lei și a stabilit ca Arsene să nu mai ocupe funcții publice și nici să conducă partide politice până la executarea pedepsei.

Decizia Tribunalului Bacău nu a fost definitivă, iar părțile au atacat-o cu apel care se judecă la Curtea de Apel Brașov, după ce Înalta Curte de Casație a acceptat strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Bacău.

Pe parcursul cercetării judecătorești în prima fază a procesului, care s-a desfășurat cu ușile închise, dosarul a fost strămutat de la Tribunalul Neamț la Tribunalul Bacău, unde a înregistrat peste 30 de termene de judecată. De asemenea, avocații lui Arsene au depus mai multe cereri de recuzare, au făcut o cerere de strămutare, plus plângeri la Inspecția Judiciară. Niciuna dintre acestea, cu excepția cererii de strămutare de la Tribunalul Neamț la Tribunalul Bacău, nu a avut câștig de cauză.

Acuzațiile de corupție

Arsene este judecat într-un singur dosar pentru trei fapte de trafic de influență. Procurorii DNA au conexat două cauze în care l-au cercetat: denunțul lui Gheorghe Ștefan și pretinsul comision de 5% din suma de 60 de milioane de lei, cerut reprezentanților firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași. Acest dosar a fost trimis spre judecare la Tribunalul Neamț.

Câteva luni mai târziu, în vara anului 2018, Arsene a fost trimis în judecată într-un alt dosar de trafic de influență în legătură cu afacerea termopanelor de la Școala Generală Icușești, faptă ce are legătură cu primul dosar întocmit în urma denunțului lui Pinalti. Acest al treilea dosar a fost conexat la primul, înregistrat în februarie 2018.

Dosarul s-a judecat, inițial, la Tribunalul Neamț (8 termene), după care a fost strămutat la Tribunalul Bacău (34 de termene cu tot cu cel de poimâine). Procesul a fost strămutat înainte ca Tribunalul Neamț să-l audieze pe Pinalti. Gheorghe Ștefan a fost audiat la Tribunalul Bacău, însă după strămutarea procesului și după ce instanța a decis ca ședințele de judecată să se desfășoare cu ușile închise.

Comunicatul DNA – 22 februarie 2018:

În cauzele mediatizate prin comunicatele nr. 76/VIII/3 din 18 ianuarie 2018 și 128/VIII/3 14 februarie 2018, conexate ulterior, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului
ARSENE IONEL, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
2. La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparțin inculpatului. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Comunicat DNA – 6 iulie 2018: 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului

ARSENE IONEL, la data faptei deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În luna iunie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în calitățile menționate mai sus, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unui primar de comună din jud. Neamț, membru al aceluiași partid, a pretins de la un alt edil (martor), în schimbul atribuirii contractului având ca obiect „Construire școală în sat …, județul Neamț” către firma administrată de soția acestuia din urmă, o parte din lucrări (cele de tâmplărie), să fie subcontractate unei societăți agreate de inculpat.
În temeiul acestei înțelegeri, ca urmare a influenței exercitate de Arsene Ionel asupra edilului, la data de 27 iulie 2015, a fost încheiat contractul de execuție lucrări, cu obiectul de mai sus.
Ulterior, la data de 09 octombrie 2015, societatea câștigătoare a contractului a subcontractat o parte din lucrările de tâmplărie firmei agreate de inculpat, fiind emisă în aceeași zi o factură fiscală în valoare de 150.000 lei (achitată la datele de 16.11.2015 și 07.03.2016 deși produsele de tâmplărie au fost livrate în lunile august și septembrie 2016

D.MURARU