Deputatul Cozmanciuc, achitat într-un dosar, vizat în altele. Ce caută procurorii DNA
Deputatul Mugurel Cozmanciuc (foto dreapta) a scăpat de procesul în care a fost acuzat de procurorii DNA că, împreună cu Vlad Marcoci și afaceristul Sorin Ciufudean, a tras sforile ca cel din urmă să-și impună un om la șefia Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Vorbim de o instituție târâtă în ultimii ani în numeroase scandaluri de corupție.
Magistrații Curții Supreme au respins, săptămâna trecută, apelul formulat de DNA împotriva soluției de achitare din primă instanță, atunci când judecătorii au constatat că „fapta nu există”.
Achitarea celor trei înseamnă, pentru DNA Bacău, un mare eșec, iar cei care au avut acces la informațiile din dosar confirmă că probele adunate de anchetatori au fost „subțiri” și, așa cum s-a văzut, insuficiente pentru a duce la condamnarea inculpaților.
Însă, Cozmanciuc a scăpat numai de una dintre problemele pe care le avea, pentru că, din informațiile pe care le deținem, el este vizat în cel puțin o anchetă.
Dosarul „Ulea”
Dosarul pe care DNA îl are în lucru vizează o presupusă șpagă pe care Sorin Ulea (foto jos), directorul Direcției Sanitar Veterinare și Siguranța Alimentelor (DSVSA) Neamț, ar fi dat-o pentru a scăpa de detașarea din vara anului 2020, când a fost trimis în celălalt capăt al țării, la Arad. Încă de atunci, în diverse cercuri politice și nu numai, apăruse informația că Sorin Ulea ar fi oferit o sumă mare de bani unui lider politic pentru a-i fi anulată detașarea.
Potrivit procurorilor DNA, banii au fost dați de Sorin Ulea unui apropiat de-al lui Mugurel Cozmaniuc, la cererea acestuia, însă amândoi afirmă că nu este vorba despre vreo șpagă, ci despre un împrumut rambursat deja de PNL Neamț. Numai că lucrurile par a fi cusute cu ață alba și tocmai din acest motiv au și intrat procurorii pe fir.
Primul aspect suspect este acela că Ulea a oferit cei 200.000 de lei cu împrumut exact în perioada în care era detașat la Arad.
Banii au fost dați în vara anului 2020 și returnați în rate, ultima tranșă fiind achitată în vara anului 2021, deși termenul de rambursare fusese cu mult depășit. Rambursarea împrumutului a început la o lună după ce Cozmanciuc fusese citat la DNA Bacău în dosarul „combinațiilor de la Apele Române”.
Se pare că informații despre banii dați de Sorin Ulea au apărut în convorbirile interceptate în dosarul combinațiilor de la „Apele Române”.
Marcoci și Ciufudean erau sub supraveghere într-un alt dosar încă din vara anului 2019 și, mai târziu, și Cozmanciuc a intrat atenția anchetatorilor. Așa ar fi ajuns procurorii să afle despre împrumutul de 200.000 de lei oferit de Sorin Ulea lui Cozmanciuc. Cum anchetatorii au suspectat că banii au fost oferiți cu titlu de mită, pentru ca Sorin Ulea să-și recapete funcția de la Neamț, au deschis un dosar.
În noiembrie 2021, procurorii au descins la locuința lui Ulea din Roman, dar și la sediul DSVSA din Piatra-Neamț, și au ridicat calculatorul, telefonul, laptopul și un stick.
Până în prezent, DNA nu a oferit nicio informație oficială cu privire la acest dosar.
Sorin Ulea le-ar fi spus procurorilor că, în vara anului 2020, a dat curs rugăminții lui Mugurel Cozmanciuc, președinte PNL Neamț la acea dată, fiind de acord să-i ofere un împrumut de 200.000 de lei și că banii au fost returnați, ultima rată fiind plătită în vara anului 2021. Banii ar fi fost ceruți pentru a fi folosiți în campania electorală din toamna anului 2020. Procurorii cred că, de fapt, a fost vorba despre cu totul altceva și nu de un împrumut.
Chiar dacă cei implicați în această poveste au oferit declarații din care reiese că totul a fost în regulă, DNA trebuie să clarifice mai multe aspecte suspecte, după cum urmează:
- Sorin Ulea a oferit cei 200.000 de lei, după ce venise în concediu de la Arad, adică în august 2020;
- După ce a dat banii, care, după propriile declarații, au fost înmânați în sediul PNL, secretarului executiv al partidului de la acea vreme, Sorin Ulea a revenit pe funcția de director DSVSA Neamț, scăpând de detașarea de la Arad;
- Împrumutul a fost acordat fără să fie completat niciun act care să dovedească acest lucru, pentru că s-a mers pe „încredere”;
- Sorin Ulea a început să ceară banii împrumutați (pe care, după propriile declarații, ar fi trebuit să-i primească la începutul lunii octombrie 2020, după rambursarea cheltuielilor de campanie), în decembrie 2020;
- La acea dată, Cozmanciuc știa deja că este cercetat în dosarul combinațiilor de la ANAR, fiind citat la sediul DNA Bacău la finele lunii noiembrie;
- Cei 200.000 de lei i-au fost returnați lui Sorin Ulea în tranșe de câte 15.000 și 20.000 de lei, prin viramente bancare, astfel încât nu se poate contesta că banii dați de Ulea nu au fost returnați.
Baza cercetărilor este reprezentată de informațiile pe care procurorii le-au obținut atât în urma perchezițiilor informatice ale instrumentelor IT ridicate de la Ulea, cât și din datele obținute din dosarul în care Cozmanciuc, Marcoci și Ciufudean erau cercetați pentru fapte de corupție.
În timpul percheziției de la locuința lui Ulea, procurorii au găsit și o sumă bani, aproximativ 200.000 – 300.000 de lei, pe care, însă, nu au ridicat-o. Anchetatorii s-au concentrat pe telefonul, laptopul și calculatorul șefului DSVSA Neamț.
Un alt dosar care s-ar afla în lucru este cel cu privire la sumele de bani pe care PNL Neamț le-a cheltuit cu publicitatea electorală la alegerile din 2020, când președinte era Cozmanciuc. Verificările sunt axate pe sumele de bani plătite unei televiziuni din Roman, subiect despre care atacul.ro a relatat pe larg AICI.
Rateul procurorilor în cazul combinațiilor pentru șefia ANAR
Revenind la procesul în care Cozmanciuc, Marcoci și Ciufudean au fost achitați, există elemente care arată că procurorii nu s-au pregătit cum trebuie. În cauză nu a existat un flagrant, deși în rechizitoriu se vorbea despre o sumă de bani (500.000 de lei), pe care Ciufudean i-ar fi dat-o lui Cozmanciuc, prin intermediul lui Marcoci. În schimbul banilor, Cozmanciuc ar fi trebuit să intervină pe lângă amicul lui, Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor la acea dată, pentru a numi în fruntea ANAR un personaj agreat de Ciufudean.
De altfel, din stenogramele depuse la dosar de procurorii anticorupție reiese că Ciufudean, a cărui firmă avea contracte cu „Apele Române”, voia neapărat să-și impună un om în fruntea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), prin intermediul căruia să controleze fondurile de sute de milioane de euro alocate pentru lucrările hidrotehnice din țară.
Din datele strânse de procurori s-a conturat un plan clar pe care Ciufudean, un individ obișnuit să dea șpăgi (a fost recent condamnat la închisoare cu suspendare pentru o șpagă de 100.000 de lei pe care a dat-o unui fost director adjunct din ANAR), îl avea de ceva vreme, respectiv să-și impună un om de-al său director la ANAR. Asta ar fi însemnat automat contracte și bani pentru firmele sale. Acest aspect reiese clar din discuțiile dintre Ciufudean și iubita sa, Valeria Bondrea. Ciufudean o ținea la curent cu toți pașii pe care îi făcea pentru a-și pune planul în aplicare.
Cât PSD a fost la putere, Ciufudean a încercat să-l ajute pe Marcoci să ajungă șef la ANAR, însă nu a reușit. După schimbarea Guvernului Dăncilă cu Guvernul Orban, afaceristul nu a renunțat la ideea de a numi un apropiat de-al său șef la ANAR. Procurorii au constatat că Ciufudean i-a cerut ajutorul lui Vlad Marcoci, care fusese director de Investiții la „Apele Române” în perioada PSD și cu care avea o relație de prietenie.
În acest context, afirmă procurorii DNA, Mugurel Cozmanciuc i-ar fi cerut lui Vlad Marcoci suma de 500.000 de lei pentru a interveni pe lângă Ministrul Mediului, inculpatul Costel Alexe de la Iași (ce conducea, la vremea respectivă, ministerul), în vederea numirii la ANAR a unei persoane apropiate de Ciufudean.
Pe lângă interceptări (cele mai multe fiind discuții între Ciufudean și partenera sa și Ciufudean și Marcoci), procurorii au prezentat probe care arătau că Bondrea, partenera de viață a lui Ciufudean, a scos din bancă (din mai multe conturi ale unor societăți comerciale) suma de 500.000 de lei. Despre acești bani au spus anchetatorii că au ajuns la Cozmanciuc. Nu direct, ci prin intermediari.
Ciufudean i-ar fi dat banii lui Marcoci, iar cel din urmă i-ar fi înmânat unui amic al lui Cozmanciuc, amic care este judecat în două mega dosare de corupție.
„Transferul” banilor, din spusele celor care au investigat cazul, s-ar fi făcut undeva în zona centrală a Bucureștiului. Procurorii nu au realizat un flagrant și nici nu au avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație, unde au solicitat aprobare pentru a obține de la operatorii de telefonie mobilă informații privind locul în care inculpații, dar și alte persoane, se aflau la un moment dat.
De fapt, anchetatorii au vrut să demonstreze că Marcoci s-a întâlnit cu „intermediarul” la București, căruia i-a înmânat cei 500.000 de lei, după care ultimul s-a întâlnit cu Cozmanciuc undeva în zona Parlamentului.
Instanța a respins această solicitare a procurorilor, ceea ce, probabil, a cântărit foarte mult în economia procesului. Dacă ar fi existat un flagrant, sarcina instanței ar fi fost mai ușoară. Așa, magistrații au fost nevoiți să se pronunțe pe baza unor interceptări, documente bancare și declarații ale martorilor, toate în favoarea inculpaților.
În februarie 2021, Cozmanciuc a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, Vlad Marcoci pentru cumpărare de influență, iar Sorin Ciufudean pentru instigare la cumpărare de influență.
„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada 4 – 27 noiembrie 2019, inculpatul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel ar fi pretins de la inculpatul Marcoci Vlad suma de 500.000 de lei, lăsând să se creadă că va interveni pe lângă ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din acea perioadă pentru ca acesta să numească în funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (A.N.A.R.) o persoană apropiată de omul de afaceri. Banii urmau să fie remiși în două tranșe, iar cel care trebuia să asigure plata era omul de afaceri. Numirea respectivă nu s-a mai produs, deoarece, în data de 21 ianuarie 2020, în funcția de director general al A.N.A.R. a fost numită o altă persoană”, se arată în comunicatul DNA, din februarie 2021.
D.MURARU
Citește și:
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
Leave a reply
