Podul de la Tupilați, care stă să se prăbușească, „săpat” de balastiere. Autoritățile știu, dar nu le pasă

Podul de la Tupilați, de pe DJ 208G, Girov – Hanul Ancuței, se află în stare avansată de degradare. Situația pare atât de gravă încât, dacă nu se va interveni urgent, podul riscă să se prăbușească în orice clipă, mai mulți piloni fiind descoperiți aproape în totalitate.

Specialiștii hidrotehniști cu care ne-am consultat au spus clar și răspicat că situația a fost cauzată de exploatarea haotică a agregatelor minerale, care a cauzat coborârea talvegului (n.r. partea cea mai joasă a unui curs de apă) sub nivelul de siguranță.

De ce nu au intervenit autoritățile până în prezent?  Situația este cunoscută la nivelul Consiliului Județean  de mai bine de 13 ani, din perioada în care președinte al instituției era pedelistul Vasile Pruteanu. Nici el, dar nici cei care i-au succedat în funcție, respectiv Culiță Tărâță și Ionel Arsene, ultimul aflat la al doilea mandat, nu au făcut nimic pentru a remedia situația.

Atacul.ro deține informații care arată că podul de pe DJ 208G, de peste râul Moldova, de la Tupilați, se află într-o stare avansată de degradare dinainte de 2008.

În decembrie 2008, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău a emis, la cererea Consiliului Județean Neamț, Avizul de gospodărire a apelor nr. 400/23.12.2008, pentru proiectul „Consolidare infrastructură apărări de maluri , calibrare albie pod pe DJ 208 la Km. 34+ 312, peste râul Moldova, localitatea Tupilați”. La baza emiterii acestui act s-a aflat un studiu tehnic realizat de cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț.

În documentul emis se menționează că: „precipitațiile abundente din primăvara anului 2005, aprilie-mai, au cauzat afuieri (n.r. eroziunea albiei unei ape curgătoare în apropierea fundației unei construcții hidrotehnice) importante la nivelul pilelor P1, P4, P6, P8, care au dus la apariția unor tasări și deplasări ale infrastructurilor și au determinat sistarea circulației pe pod, până la realizarea unor măsuri care să permită asigurarea circulație pe pod”.

Pentru eliminarea acestor probleme, la acea vreme, specialiștii au propus să fie efectuate o serie de lucrări:

• consolidarea fundațiilor pilelor prin subzidirea blocurilor de fundație;
• protecția pilelor cu saltele și cutii de gabioane, dispuse pe un strat de anrocamente;
• construirea unui prag de fund submersibil la nivelul rostului elevație- fundație a pilelor podului;
• apărări de maluri prin repararea și consolidarea digurilor existente, amonte și aval de pod;
• calibrarea albiei prin executarea unor diguri de dirijare din gabioane.

Acest aviz de gospodărire a apelor demonstrează lipsa totală de interes a celor de la Consiliul Județean, indiferent de persoanele care s-au aflat la conducere. În timp, situația s-a înrăutățit, iar podul mai are puțin și rămâne suspendat din cauza descoperirii pilonilor.

În ceea ce privește afirmația conform căreia fenomenul de afuiere ar fi fost cauzat de viituri, specialiștii o contestă categoric. Viiturile au contribuit și ele, însă eroziunea de la baza pilonilor a fost cauzată de acțiunile de exploatare haotică a balastului în aval și amonte de pod.

„Nici nu intră în discuție, s-a ajuns aici din cauza balastierelor care au funcționat ani la rând în apropierea acestui pod. Unii au ajuns până acolo încât au furat balast de lângă pilonii podului, fără să se gândească la consecințe. Trebuie să se acționeze cât mai repede, deși va fi dificil deoarece în România mai avem puține firme capabile să execute astfel de lucrări. Trebuie făcută o expertiză serioasă, iar toate balastierele din amonte și aval, închise. Încearcă să se acrediteze ideea că viiturile au creat aceste probleme podului, însă este fals: balastierele au fost cele care, prin exploatarea sălbatică a agregatelor, au adus podul în asemenea hal. Pentru a proteja malul drept de imediat după pod și lucrarea hidrotehnică de aici, s-a mers pe varianta devierii cursului râului Moldova. Au făcut-o în 2016-2017, însă nu ținut, cursul a revenit pe vechea albie. Au efectuat din nou lucrări asemănătoare acum 1-2 ani, au săpat un șanț și au luat balastul. Păi aici a fost încălcată legea care spune că nu ai voie să exploatezi balast în zona podurilor, la o distanță mai mică de 1 kilometru în amonte și 2 în aval. Ce au făcut ei ar fi trebuit să fie o lucrare hidrotehnică, în sensul că săpai un canal pe mijlocul albiei (FOTO), însă foloseai balastul punându-l pe marginea canalului, nu exploatându-l. Ei au exploatat mii de metri cubi de balast cu ocazia săpării canalului, iar rezultatul este cel pe care l-am văzut cu toții. Zona este plină de stații de sortare și balastiere, iar talvegul a coborât din cauza exploatării de agregate fără niciun fel de noimă. Odată cu coborârea talvegului, picioarele podului s-au dezgolit și arată așa cum le-am văzut”, ne-a declarat unul dintre hidrotehniștii consultați de atacul.ro.

În zona podului, la o distanță foarte mică, se află patru stații de sortare, una dintre ele, cea care a aparținut firmei Drupo, fiind dezafectată. Înainte de pod, pe malul stâng, se află stația de sortare a societății Danlin XXL. Aceasta este firma care a realizat ultima deviere a cursului Moldovei pe centrul albiei, însușindu-și balastul exploatat. Imediat după pod, tot pe malul stâng se află stația de sortare a celor de la Caius SRL, adică firma care, în anii 2016-2017, a efectuat prima deviere a cursului Moldovei pe mijlocul albiei, tot prin exploatarea balastului. Se observă și în amonte, și în aval câteva iazuri, adică locuri de unde au fost exploatate cantități imense de balast. Toate aceste aspecte nu aveau decât să dăuneze grav infrastructurii podului.

(Sursa foto: Google Maps)

În anul 2019, Consiliul Județean Neamț a cheltuit aproape 6.000 de lei, fără TVA, pentru măsurătoarea topo a podului și servicii de analiză. Măsurătoarea topo (3.360 lei) a fost executată de firma Topoprest SRL, iar raportul de expertiză (2.500 lei) la măsurătoare topo a podului – de firma Pod-Proiect SRL

Podul de la Tupilați, de peste râul Moldova, a fost construit în perioada 1935 – 1940, iar în al Doilea Război Mondial a fost bombardat. A fost refăcut în perioada 1955 – 1960, parte din infrastructură fiind cea a vechii construcții.  În perioada 1960 -2005, podul a suferit mai multe intervenții.

Sursa foto deschidere: facebook.com/mihaielaivlev1970 (Mie îmi pasă)

Daniel MURARU