Inculpatul Munteanu, 6 ani de închisoare, dar cu averea la adăpost. Șpaga de 400.000 de euro va fi confiscată în peste 150 de ani

4
2417

Ioan Munteanu (foto), fost deputat PSD de Neamț, a fost condamnat ieri la 6 ani de închisoare pentru fapte de corupție, respectiv trafic de influență și spălare de bani. Decizia Tribunalului București nu este definitivă, iar inculpatul o poate ataca cu apel, ceea ce cu siguranță va și face. Munteanu, al cărui fiu, Remus Munteanu, candidează pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 6 decembrie pe lista PSD la Camera Deputaților, este acuzat că, în perioada 2009-2011, a primit o șpagă de aproximativ 400.000 de euro de la omul de afaceri Bruno Horațiu Berdilă, fost patron al societății Romsys SRL, pentru a interveni pe lângă Romică Grigoriu, director la SH Bistrița în acea perioadă, în vederea deblocării plăților către firma omului de afaceri. Munteanu ar fi primit, în trei tranșe, suma de 350.000 de euro. Acestei sume i s-a adăugat o ultimă tranșă, de 261.373 de lei, adică aproximativ 50.000 de euro, ce a fost încasată în cursul anului 2011, pe baza unui contract de consultanță încheiat de firma lui Berdilă cu firma Suport Total Media SRL, controlată la acea vreme de Raluca Munteanu, fiica demnitarului. Acest contract a cântărit foarte mult în decizia luată ieri de Tribunalul București, prin care Munteanu a fost condamnat la 6 ani închisoare.

Pe lângă pedeapsa pronunțată de instanță, judecătorul a mai dispus confiscarea de la inculpatul Munteanu a celor aproximativ 400.000 de euro, bani pe care i-a primit pentru a interveni pe lângă Romică Grigoriu, și el trimis recent în judecată de DNA pentru fapte de corupție.

„În temeiul disp. art. 404 al. 4 lit. d Cod de procedură penală raportat la art. 257 alin. 2 Cod penal din 1969, confiscă de la inculpat echivalentul în lei, la data executării, a sumei de 350.000 (trei sute cincizeci mii) euro, precum şi suma de 261.373,40 lei, reprezentând sumă traficată. În temeiul disp. art. 404 al. 4 lit. c Cod de procedură penală menţine sechestrul asigurator instituit prin Ordonanţa nr. 347/P/2016 din 14/06/2017 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, asupra sumelor existente în contul deţinut la Raiffeisen Bank SA de inculpat până la concurenţa sumei reprezentând echivalentul în lei, la data executării, a sumei de 350.000 (trei sute cincizeci mii) euro, precum şi suma de 261.373,40 lei. În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod de procedură penală raportat la art. 25 alin. 3 Cod de procedură penală dispune anularea contractului de prestări servicii nr.2 din 02.05.2011 încheiat între SC Romsys SRL Bucureşti şi SC SUPORT MEDIA TOTAL SRL Piatra Neamţ, comanda de prestări servicii din 02.05.2011 şi procesul verbal de recepţie din 30.06.2011”, se arată în decizia de ieri a Tribunalului București.

Statului i-ar trebui 160 de ani ca să recupereze prejudiciul

În cazul în care sentința va rămâne aceeași și după apel, autoritățile statului vor fi obligate să treacă la confiscarea sumelor de bani pe care Munteanu le-a primit cu titlu de șpagă, respectiv aproximativ 400.000 de euro. Aplicând acest scenariu, vom vedea că va fi imposibil ca banii primiți de Munteanu ca șpagă să fie confiscați.

Din suma amintită, statul va confisca foarte puțin, pentru că Ioan Munteanu a avut grijă să-și înstrăineze averea, chiar în timp ce era anchetat de procurori.

În contul pe care DNA a pus sechestru asigurator, deţinut la Raiffeisen Bank SA de inculpatul Munteanu, se află suma de 16.668 lei, adică nici 3.500 de euro, la cursul de azi al BNR. Așa că autoritățile ar trebui să caute alte soluții pentru a recupera diferența, de vreo 396.500 de euro. Cum Munteanu nu mai deține nimic în proprietate, autorităților o să le rămână o singură variantă: reținerea de la fostul parlamentar a unei treimi din pensia pentru limită de vârstă. În 2017, Munteanu a încasat din pensie 27.364 lei, adică 2.280 de lei/lună.

Presupunând că, în acest moment, încasează o pensie de 3.000 de lei/lună, ca urmare a majorărilor din ultima perioadă, ar însemna ca o treime din ea, adică 1.000 de lei să fie oprită în contul celor aproape 400.000 de euro ce trebuie confiscate. Calculele noastre arată că, prin reținerea lunară a celor 1.000 de lei, Munteanu ar acoperi întreaga sumă de 396.500 de euro, adică 1.924.317 lei (cursul BNR de azi), în 1.924 de luni. Adică, vreo 160 de ani ar trebui să mai trăiască Ioan Munteanu, care în prezent are 71 de ani, ca statul să-i confiște șpaga pe care a încasat-o de la Berdilă. Pensia specială, pe care bănuim că o primește fostul deputat, nu am luat-o în calcul, deoarece legea spune că parlamentarii condamnați definitiv pentru fapte de corupție nu o vor mai încasa.

Ajutat de procurorul „Portocală”?

Lucrurile ar putea să stea cu totul altfel, dacă Secția de Investigare a Magistraților ar verifica modul în care procurorul de caz a instituit sechestrul asigurator asupra bunurilor lui Munteanu. Dacă s-ar fi grăbit, anchetatorul ar fi putut să instituie sechestru pe mai multe bunuri. Sursele noastre indică faptul că dosarul a fost instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, zis și „Portocală”, de la Serviciul Teritorial Ploiești al DNA. Tot „Portocală” este cel care l-a anchetat și pe Pinalti în mai multe dosare și care a primit și denunțul la adresa fostului deputat nemțean.

Cum spuneam, procurorul a instituit, printr-o ordonanță din 14 iunie 2017,  sechestru asigurator doar pe contul bancar în care se află 16.000 de lei. Cu o săptămână înainte, respectiv 7 iunie, Ioan Munteanu depusese o declarație de avere la Camera Deputaților în care arăta că deține în proprietate un apartament în suprafață de aproape 100 de metri pătrați, în Piatra-Neamț, și un spațiu comercial în suprafață de 32,2 mp, tot în Piatra-Neamț. În aceeași declarație, Munteanu a menționat că i-a achitat, în 12 mai 2017, fiicei sale, Raluca, 5.000 de euro dintr-o datorie mai veche, de 10.000 de euro. Plata a făcut-o prin decontare bancară, probabil din contul de la Raiffeisen pe care o lună mai târziu procurorul punea sechestru.

Firma fiicei sale, care a încasat o parte din șpagă, a scăpat de sechestru

În data de 19 iunie, adică la 12 zile după depunerea acestei declarații și la 5 zile de la instituirea sechestrului asigurator, Munteanu revine cu o nouă declarație de avere în care arată că a renunțat la toate bunurile. A donat apartamentul (uzufruct viager), a donat și spațiul comercial fiicei sale, Raluca, cea care l-a ajutat cu firma sa să încaseze parte din șpaga de la Romsys. Munteanu a rămas în declarația de avere doar cu banii din contul pe care procurorii au pus sechestru și cu datoria de 5.000 de euro către fiica sa, Raluca.

Modul în care s-au succedat evenimentele ridică serioase suspiciuni, mai ales că Munteanu și-a înstrăinat averea cu câteva zile înainte ca procurorul să instituie sechestru asigurator. Pe de altă parte, împotriva fostului deputat a fost instituită măsura controlului judiciar în data de 26 mai 2017, când a fost pusă în mișcare acțiunea penală. De ce procurorul nu a instituit sechestru asigurator tot atunci?

De asemenea, anchetatorul nu a întreprins niciun act împotriva societății fiicei deputatului Munteanu – Suport Media Total SRL, firmă complice la infracțiunea de spălare de bani. Oare administratorul societății, Raluca Munteanu, care bănuim că a semnat contractul de consultanță cu Romsys SRL, nu a știut că banii erau șpaga pentru tatăl său? Greu de crezut. Raluca Munteanu a fost administrator și asociat unic în intervalul 28 martie 2011-martie 2015, când a renunțat la părțile sociale în favoarea unchiului (Constantin Munteanu) și mamei sale (Ana Munteanu).

Cât a avut activitate, firma Suport Total Media SRL, nu a obținut rezultate spectaculoase. Cea mai mare cifră de afaceri a înregistrat-o în anul 2011 (427.945 lei), când deputatul Munteanu s-a folosit de ea ca să obțină cea de-a patra tranșă din șpaga primită de la Romsys. 

Datele noastre arată că pe firma Suport Total Media SRL a fost înmatriculată, până de curând, o mașină de teren Mercedes, pe care a folosit-o și încă o folosește Ioan Munteanu. Oare procurorul nu ar fi trebuit să pună sechestru și pe bunurile societății care a intermediat șpaga?

Sunt numai câteva întrebări la care ar putea răspunde Secția Specială de Investigare a Magistraților.

Daniel MURARU

Mafia transpartinică. Cum a luat deputatul Munteanu șpaga de 400.000 de euro de la „căpușa” lui Blaga și Pinalti

Cum era „spălată” șpaga pentru Romică, fostul director de la SH Bistrița. Unul dintre complici, condamnat pentru evaziune fiscală

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

4 comments

  1. ADY 3 noiembrie, 2020 at 16:02 Răspunde

    foarte simplu sechestru pe tot ce are neamul (***) munteanu ca nu aveau ei niste (***) din comuna x de unde sa faca avere. tot trb confiscat, ras la nivelul solului

  2. FLORIN 3 noiembrie, 2020 at 20:35 Răspunde

    In sfarsit o sentinta decenta.
    Vrem sa vedem cum este pusa in practica recuperarea furaciunilor de catre coruptii de la ANAF.
    Daca iar asteptam zeci de ani si nu se recupereaza imediat hotiile,toate aceste sentinte sunt praf in ochi la prosti.
    Cel mai important lucru este recuperarea prejudiciului.Nu se face imediat, inseamna ca e o PACALEALA la fel cum au fost sute altele.
    Oricum,Munteanu iese afra intr-un an,doi maxim cu tot felul de tertipuri iar noi nu ne vom alege cu NIMIC.

  3. Stefan 4 noiembrie, 2020 at 08:34 Răspunde

    Modelul acesta i-a fost aplicat si lui Pinalti.In cazul Pinalti, i s-a pus sechestru pe casa, insa aceasta a fost „cumparata” de un intermediar , tot cu banii lui Pinalti.De altfel, Pinalti a locuit permanent in casa respectiva unde marii politicieni locali PNL fac si acum pelerinaj!

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.