Mafia balastierelor, protecția autorităților și legătura cu dezastrele naturale

Dezvăluirile făcute publicației atacul.ro de un specialist, cu vechime de zeci de ani în ceea ce înseamnă „cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă” din România, reprezintă un serios semnal de alarmă, ce ar trebui să pună în gardă autoritățile. Mafia balastierelor a apărut în anii 90 și s-a dezvoltat serios în timp, ajungând ca în ziua de astăzi, datorită puterii financiare pe care o are, să controleze politicieni, oameni din sistemul judiciar, dar și jurnaliști. Parte din sumele imense obținute din exploatarea ilegală a agregatelor minerale, sunt folosite pentru „ungerea” celor care, de fapt, sunt plătiți să-i identifice și să-i pedepsească pe cei care își bat joc de resursele țării. În ultimii ani, din cauza exploatării haotice a agregatelor minerale din albiile cursurilor de apă, mii de români au avut de suferit. Inundațiile care au făcut prăpăd în țară, distrugând sute de gospodării și luând vieți, au printre cauze și exploatarea sălbatică a agregatelor minerale care a produs modificări grave ale cursurilor de apă, inclusiv eroziuni imense, ce au dus la distrugerea terenurilor oamenilor. Așadar, pe lângă exploatarea haotică a pădurilor, exploatarea fără discernământ a cursurilor de apă reprezintă principala cauza a dezastrelor naturale din ultima vreme, indundațiile înregistrate în ultimii ani fiind în strânsă legătură cu acțiunea omului asupra mediului înconjurător. Specialistul cu care am discutat și căruia i-am promis că-i vom proteja identitate din motive lesne de înțeles, afirmă că situația este deosebit de gravă și că a venit timpul ca autoritățile statului, înființate pentru a veghea la respectarea legii, să ia atitudine urgent pentru a stopa acest adevărat dezastru.

6-7 balastiere pe un kilometru de curs de râu

Pentru a  legitima exploatările sălbatice și furturile uriașe de agregate minerale din bazinele hidrografice ale țării, mafia care s-a dezvoltat și perindat la conducerea Administrației Naționale Apele Române și din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, dar și cea din cadrul administrațiilor bazinale de apă, s-a folosit de un tertip așa zis tehnic, acela de a aviza și autoriza lucrările pentru decolmatarea, regularizarea și reprofilarea albiilor minore în diferite secțiuni de cursuri de apă.

„Au decolmatat, regularizat și reprofilat toate cursurile de apă ale țării până ce le-au distrus complet. Pe un kilometru de curs de râu, inconștienții au aprobat, la un moment, dat 6 – 7 balastiere care se întreceau între ele care fură mai mult. Iar toate astea se petreceau sub nasul organelor de combaterea infracționalității economice. Toate aceste acte de reglementare s-au emis în baza unor documentații tehnice întocmite de unii proiectanți certificați de Ministerul Apelor și Pădurilor din județele care formează bazinul hidrografic în cauză sau s-a apelat chiar la unele cunoștințe din alte bazine hidrografice în cazul in care nu au fost găsiti așa zișii proiectanți certificați de Ministerul Apelor și Pădurilor. Între termenul de obținere al avizelor de gospodărire a apelor pentru un perimetru de exploatare de pe un curs de apă și obținerea Autorizației de gospodărire a apelor se obține, în mod obligatoriu, permisul de exploatare emis de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale București (ANRM). În peste 30 de ani, toate aprobările – permisele de exploatarea agregatelor minerale emise pentru zona fiecărui bazin hidrografic au fost emise din birou, fără deplasarea functionarilor pe teren pentru a verifica dacă sunt rezerve de agregate, sau pentru a analiza modul în care au fost facute exploatarile in anii anteriori. Cei de la ANRM – zona locală de responsabilitate – nu au mers pe teren decât foarte rar și numai atunci când au fost sesizări de la terți sau de la alte organisme ale statului, de genul Ministerului Afacerilor Interne sau Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Român de Informații, care sesizau aspecte grave de furturi sau nerespectarea tehnologiilor de exploatare a agregatelor minerale! Când autoritățile statului (SRI, DIICOT, DNA, DGA) au început să facă cercetări ample legate de furturile uriașe de agregate minerale, mafia politică și cea din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, administrațiilor bazinale și serviciilor de gospodărire a apelor au implementat următorul sistem: raportează trimestrial și semestrial toate cantitățile exploatate catre ANRM, pentru a se „închide” lunar pe aceleași cifre”, a declarat specialistul.

Anchetatorii au depistat cantități uriașe furate în anii anteriori, dar procurorilor, indiferent de structuri, le-au trebuit ani să se dezmeticească, în sensul că diferențele de cantități, reglementate și raportate, erau practic marfă furată.

„Abecedarul” furturilor de agregate minerale, de la A la Z

Cu speranța că poate înțeleg și alții cum se poate contracara acest fenomen, care a condus la dezastrul ecologic de pe râurile țării, specialistul a acceptat să ne explice, pas cu pas, cum se fură într-o exploatare de agregate minerale. Grav este că autoritățile ar cunoaște foarte bine metodele aplicate de proprietarii de balastiere, dar nu intervin. Iar asta s-ar întâmpla din cauză că cei care gestionează astfel de afaceri au „pioni” în rândul instituțiilor de stat care =I ajută. Bineînțeles, nu degeaba.

„În primul rând, se fac „propuneri” de zone și secțiuni de cursuri de râu de unde se pot exploata agregate minerale pentru scoatere la “licitații”, iar propunerile în cauză se fac de către birourile „Exploatare Lucrări Hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodarire a Apelor”, subordonate direct unei Administrații Bazinale de Apă. Aceste “propuneri”, cam de aproximativ 10 ani, sunt măsluite de conducerile sistemelor de gospodărire a apelor în marea lor majoritate întrucât, prin exploatările haotice, de ani, în aceleași secțiuni de curs de apă, au condus la coborârea talvegurilor (n.r. linia care unește între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate)cursurilor de apă, la masacrarea zonelor de protecție a malurilor, la distrugerea pădurilor de luncă ale apelor, la coborarea apei freatice în zonele adiacente, locuite. După ce se fac aceste ”propuneri”, se desfășoară renumitele “ licitații” la care participă, de regulă, aceleași societăți abonate și, eventual, altele care au rolul de „mână moartă”. Evident, câștigă cine trebuie, adică cel care a exploatat în aceeași secțiune de râu ani la rând. Se întocmesc, apoi, documentațiile tehnice de gospodărire a apelor pentru obținerea avizelor și, ulterior, a autorizațiilor de gospodărire a apelor. Concomitent, se obțin obligatoriu și permisele de exploatare emise de ANRM București. Niciodată, în ultimii 30 de ani, nimeni de la ANRM sau din zonele de responsabilitate locale nu s-a deplasat în teren să verifice cum s-a exploatat în anii anteriori sau dacă mai este rezervă de agregate minerale. Au mai fost excepții când organele de cercetare penală sau alte autoriăți au solicitat aceste deplasări, dar foarte rar. După încheierea contractelor de închiriere, se fac procesele verbale de predare – primire a perimetrelor și, după bornarea acestora, se poate începe exploatarea agregatelor, nu înainte de a se încheia și contractul abonament de exploatare/ utilizare. Se borneză perimetrele, dar niciodată în prezența responsabililor de la SGA-uri, pentru a se întări disciplina de lucru”, ne-a declarat specialistul.

Acesta mai afirmă că se știe foarte bine că se încalcă legea, de unde se fură, cum și cât.

„Principalele încălcări ale legislației de gospodărire apelor, care conduc direct și indirect la furturi de agregate mineraleNebornarea totală a perimetrelor de exploatare pentru a se putea fura din zonele adiacente sunt: nerespectarea tehnologiilor de exploatare agregate minerale din aval spre amonte, în fâșii paralele cu ceea ce înseamnă curs de apă; exploatarea preferențială, prin execuția de gropi imense, pentru a se exploata anumite sorturi de agregate minerale; în multe cazuri se fură nisip sau sorturi mici și pentru a se acoperi furturile se pune pământ sau refuz de ciur; exploatarea de sub malurile stângi si drepte ale cursurilor de apă și ale zonelor de protecție, pentru aduce în eroare eventualele controale; crearea unor șanțuri pentru a muta cursurile de apă, creându-se impresia că de la “ape mari (viituri)” s-a produs dezastrul în cauză, pentru a rupe suprafețe imense din pădurile de luncă și pentru a fura în voie. La aceste aspecte tehnice s-a adăugat modul deficitar în care se face închiderea lunară, după avize de expediție, evident făcute preferențial. Târziu s-a implementat întocmirea obligatorie a Registrelor de exploatare, semnate și ștampilate după sfârșitul fiecărei zile de lucru. Practic, de ani, marfa încărcată din perimetre nu este cântărită când pleacă spre bazele de lucru, unde sunt stațiile de sortare – spălare agregate și depozitele de marfa, deși traversează în mers drumuri comunale, județene sau chiar naționale . Din păcate, pobligativitatea de a construi cântare pentru transport marfa vrac a venit târziu, când mafia balastului era deja în topul afacerilor oneroase. Marfa adusă din perimetre este depozită pe ascuns, fără să fie cântărită, operațiune care se face de ani, fapte cunoscute de polițiștii din fiecare județ. Se exploataează sub cota talvegului natural al cursurilor de apă, lucru care se poate constata foarte ușor când brațele excavatoarelor sunt în apă, dupa al treilea braț al excavatorului. Cei care fac închiderile de producție nici nu se mai sinchisesc să verifice perimetrele sau să facă observații pertinente, când văd nereguli flagrante. Este un proces verbal tipizat, care nu face față hoțiilor care se produc. Din cauza distanțelor relativ mari de la sediile ABA-urilor, SGA- urilor și până la perimetrele de exploatare s-au creat adevărate coduri de anunțare între balastieriști, deși relațiile dintre aceștia nu sunt chiar de prietenie, pentru că nu mai este balast pe cursurile de apă, iar unii sunt mai protejați decât alții de mafia politică și administrativă. În trecut, când a conștientizat ce bani negri ies din afacerea „Balastiera”, mafia din cadrul ABA-urilor antama documentațiile tehnice la proiectanți certificati de Ministerul Mediului și Pădurilor, făcea documentațiile de aviz de gospodărire a apelor, iar apoi de autorizație de gospodărire a apelor, care presupuneau cheltuieli foarte mari. Astfel, șpăgile au înflorit și s-au dezvoltat în timp la sume uluitoare. Balastieriștii, în afara șpăgilor inițiale, trebuiau să susțină și cheltuielile legate de documentațiile tehnice. Singura soluție de recuperare a banilor dată ca șpăgi era furtul agregatelor minerale peste cantitatea solicitată și autorizată la exploatare. Pentru a mări șpăgile date de patronii de balastiere, șmecherii cu autorizațiile le impun un anumit “proiectant certificat”. După unele monitorizari, pentru a compensa șpăgile date, s-a ajuns să se exploateze și de trei ori mai mult”, a declarat speciliastul.

Iazurile piscicole, pretext pentru a sustrage agregate minerale de la adâncimi foarte mari

După dezastrul provocat de mafia balastierelor, specialistul, bun cunoscător al sistemului, afirmă că a apărut un altul, „promovat” de mafia din cadrul „Apelor Române” și Ministerul Apelor și Pădurilor, prin crearea așa ziselor „iazuri piscicole”, care ar fi folosite ca pretext pentru a sustrage agregate minerale de la adâncimi foarte mari. Aceste fapte au fost sesizate de conducerile unor asociații de pescari sportivi. Ele trebuiau sesizate, în primul rând, de Administratia Națională „Apele Române”, care era obligată să stopeze sistemul ilegal și infracțional. 

„Pentru a ascunde cantitățile imense furate, s-au făcut adevărate trasee ilicite, care pot fi utilizate cu risc mai redus de către cei care sustrag agregate minerale. De asemenea, sunt folosite locuri bine ascunse, unde zilnic sunt transportate cantități imense de agregate minerale ce sunt comercializate, ulterior, de rețelele infracționale bine organizate. Administrația Națională „Apele Române” a primit rapoarte lunare cu privire la activitatea balastierelor, folosințelor de apă, microhidrocentrale,  folosințele de apă ale tuturor comunelor, orașelor din țară. În tot acest timp, Inspectia Apelor a fost condusă de Vasile Pintilie, fost director la ANAR, cercetat de DNA în mai multe dosare penale, destituit de prim ministru de două ori pentru incompetență. Unul dintre motivele mafiote de desființare a „custozilor” a fost faptul că mulți dintre ei, care au respectat legea, au fost împotriva înființării așa ziselor iazuri piscicole, care erau construite în zonele adiacente cursurilor de apă și aveau fundul cu 3 – 4 m sub cota talvegurilor natural. Un alt aspect grav îl constituie slaba pregătire, dar și interesul ocult al unor reprezentanți ai autorităților, care au „anchetat operativ” situațiile semnalate, erijându-se în adevărați profesori universitari, tehnicieni de marcă, deși unii dintre ei sunt absolvenți de școli profesionale sau licee la seral. În multe situații au fost angrenați, culmea, mulți polițiști, procurori și chiar judecători, care au protejat mafia politică și a balastieriștilor. Exploatarea sălbatică a cursurilor de apă au coborat talvegul acestora, a produs modificări grave în faună, floră, dar și la nivelul freaticului zonal și central pe cursul de apă, coborând freaticul surselor locale de apă ale localnicilor. Exploatarea haotică a agregatelor minerale a produs eroziuni imense care au distrus terenurile cetățenilor, mereu dând vina pe natură și pe Dumnezeu, că a plouat prea mult”, a conchis specialistul cu care am discutat.

Administraţia Naţională ,,Apele Române”, frumoasă menire

Conform informațiilor publicate pe site-ul oficial, Administraţia Naţională ,,Apele Române” este Autoritatea Naţională, aflată în coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor, care administrează bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevăzute în Constituția României și care are drept scopuri cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic, gestionarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public, precum și administrarea infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor. 

Administraţia Naţională ,,Apele Române” aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Administrația Națională ”Apele Române” este o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, care funcționează pe bază de gestiune și autonomie economică. Administrația Națională “Apele Române” este operator unic pentru resursele de apă de suprafață naturale sau amenajate, indiferent de deținatorul cu orice titlu al amenajării, și pentru resursele de apă subterană, indiferent de natura lor și a instalațiilor aferente, scop în care alocă dreptul de utilizare a resurselor de apă cu potențialele lor naturale, în condițiile legii, cu excepția celor prevăzute expres în reglementările specifice în vigoare. Administraţia Naţională „Apele Române” administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Administraţia Naţională “Apele Române” are în administrare: 78.905 km cursuri de apă, 295,6 mii ha suprafaţă de teren cu ape, 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde mc, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanentă, 7100 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole, 6600 km regularizări de râuri şi 1320 km apărări şi consolidări de maluri, 157 canale de aducţiune cu o lungime de 1100 km, 59 staţii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s, 49 prize de apă şi noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249 mc/s, 178 alte lucrări hidrotehnice, 122 lacuri naturale.

(Sursa foto: captură Youtube)

Daniel MURARU