Bolojan îi cocoșează pe români cu taxe, Poliția nu renunță la dezmățul financiar. Sporuri de excelență acordate pe relații și cumetrii în continuare. Mai nou, deciziile sunt luate fără sindicate

La nivel declarativ, Guvernul Bolojan luptă din răsputeri să găsească soluții pentru a scoate țara din marele impas financiar și promite, de vreo șase luni, că va tăia toate cheltuielile inutile care pun presiune pe buget.

Cine mai este interesat să oprească hemoragia banilor publici?

În realitate, reforma administrativă a rămas o poveste, pensiile speciale „se joacă” între partide, evident de fațadă, tăierea cheltuielilor publice a rămas la stadiu de intenție.

În schimb, TVA-ul a crescut și, foarte probabil, vor mai pune câteva puncte procentuale și anul viitor, taxele și impozitele locale vor fi duble de anul viitor, accizele cresc în ritm amețitor, inflația presează. Cu alte cuvinte, românul de rând este cel care decontează greșelile și jaful pentru care clasa politică este responsabilă de decenii, iar vinovații pentru această situație trăiesc, în continuare, în huzur. Modul în care guvernanții au înțeles să reformeze sistemul public, adică doar la nivel declarativ, arată, în fapt, care sunt preocupările reale ale acestora, niciuna în direcția normală.

Spor de excelență acordat discreționar

În acest context, o problemă importantă cu care se confruntă sistemul polițienesc de ani buni indică, în mod clar, că decidenții nu au nicio intenție să oprească hemoragia de bani publici. Vorbim despre gaura pe care o lasă așa zisul spor pentru lucrări de excepție sau  misiuni speciale, cunoscut de polițiști ca „sporul de excelență”. Acest spor nu a fost anulat, deși marea majoritate a polițiștilor din România îl contestă. De ce? Pentru că este acordat discreționar, nu pe criterii de performanță.

Vorbim, la nivel național, despre 50 de milioane de euro anual, bani oferiți unor polițiști din România drept recompensă pentru „lucrările de excepție” pe care le-au realizat sau „misiunile speciale” la care au participat. Realitatea arată, însă, că doar un mic procent din cei premiați își merită banii. În rest, avem de-a face cu recompense acordate având la bază cu totul alte criterii, relațiile de cumetrie și de prietenie fiind cele care primează.

Aberațiile

Atacul.ro a arătat în nenumărate rânduri cum polițiști nemțeni au primit spor de excelență, care poate să ajungă până la 50% din salariul de bază, pentru că sunt căsătoriți. au copii studenți și locuință personală, așa cum a fost caracterizat un polițist, ori că au manifestat un comportament corespunzător în relațiile din societate, cum a fost descris altul.

Contabilul Poliției Neamț a primit spor de excelență pentru că a depus bilanțurile contabile la timp, de parcă asta nu intra în sarcinile de serviciu. Iar astfel de exemple sunt cu nemiluita.

Sindicatele, „uitate” de la ședințe

Deși mulți așteptau ca lucrurile să se schimbe, dacă nu anularea acestui spor acordat discreționar, măcar o monitorizare corectă a modului în care el este acordat, lucrurile nu s-au întâmplat nici pe departe așa. Unii șefi de poliție au mers pe aceleași criterii inventate de ei și, mai mult, nu i-au mai chemat pe sindicaliști la ședințele în care stabiliți polițiștii ce urmau să primească „Oscarul”, adică sporul de excelență.

Datele atacul.ro arată că cel puțin o astfel de situație s-a înregistrat la nivelul județului Neamț. Mai exact la Poliția Municipiului Piatra-Neamț unde, comisarul șef George Dăscălescu a convocat ședința fără a-i mai invita pe reprezentanții membrilor de sindicat, care, de-a lungul vremii, au criticat modul în care sunt acordate aceste sporuri.

Situația de la Piatra-Neamț a fost reclamată la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) de Sindicatul Polițiștilor din România(SPR) „Diamantul”.

„Deși adresa IGPR stipulează clar că <<toate propunerile vor fi discutate în ședința de conducere… la care vor fi invitați reprezentanți ai organizațiilor sindicale>>, modul de lucru al domnului Dăscălescu (convocare pe WhatsApp, cu modele de note trimise pe email personal, „la mine la birou”) denotă intenția de a ocoli consultarea reală cu partenerii sociali și de a pune sindicatul în fața faptului împlinit. În data de 20.11.2025, ora 13:45, prin rețeaua WhatsApp, domnul comisar șef Dăscălescu George a convocat și organizat o ședință operativă astăzi, 21.11.2025, ora 10:00, la sediul Poliției Mun. Piatra Neamț, având ca scop stabilirea nominală a polițiștilor care urmează să fie recompensați. În cadrul aceleiași ședințe a stabilit și propunerile de acordare a majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni cu risc deosebit. Considerăm această acțiune nelegală și prematură, întrucât ofițerul a organizat ședința pentru stabilirea propunerilor de recompensare (avansare înainte de termen) deși Dispoziția IGPR – Direcția Management Resurse Umane cu nr. 883571 a fost emisă și transmisă în teritoriu abia astăzi, 21.11.2025, precum și pentru stabilirea propunerilor în vederea acordării majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni cu risc deosebit, amestecând două proceduri distincte, fără a avea cadrul complet de reglementare. Mai mult, condițiile și indicatorii pentru stabilirea propunerilor în vederea acordării majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni cu risc deosebit nu au fost comunicate de IGPR, pentru o ședință ce are loc după consumarea celor 6 luni de referință”, se arată în adresa înaintată de SPR „Diamantul” la IGPR.

Răspunsul primit de sindicaliști, după mai bine de o lună, arată că „documentarea efectuată nu a condus la identificarea de probe concludente sau alte elemente care să contureze vreo posibilă faptă de natură disciplinară (…)”.

Răspunsul IGPR-ului, o entitate unde „plouă” cu sporuri de excelență, adesea maxime, de 50% din salariul de bază, nu surprinde. Cei de la vârful Poliției Române consideră, în continuare, că este firesc ca aceste premii să fie acordate după cum unii au chef.

Sistemul i-a mazilit pe liderii de sindicat

În  ceea ce privește atitudinea șefului Poliției Municipiului Piatra-Neamț, el însuși beneficiar al acestui spor, dar și soția sa, șef al Biroului de Control Intern al IJP Neamț, nu mai miră pe nimeni. Cine și-ar dori prezența sindicatelor la o ședință în care sporurile se acordă după criterii numai de unii știute?

Este evident că Poliția Română are mai multe probleme, foarte bine cunoscute inclusiv de ministrul Predoiu, însă sistemul preferă să le țină ascunse. Toate discuțiile se învârt acum în jurul pensiilor speciale ale magistraților, însă probleme mari sunt în toate instituțiile de forță ale țării. Până în prezent, sistemul s-a răzbunat pe cei vocali, adică pe liderii de sindicat care au avut curajul să arate mizeria de sub preș. Iar exemplele lui Vitalie Josanu, președinte al SPR Diamantul, și Ioan Cănărău, președinte al Europol Neamț, sunt elocvente în acest sens.

Predoiu, actualul ministru de Interne, fost premier interimar, fost ministru de Justiție, cunoaște foarte bine toate aceste lucruri, dar preferă să nu facă nimic.

Polițiștii vor anularea sporului de excelență

Dacă Predoiu și șefii Poliției Române ar fi vrut să reformeze sistemul și să elimine pârghiile prin care șefii își „fidelizează” subalternii, ar fi trebuit să țină cont dorința majorității.

Nu cu mult timp în urmă, unul dintre sindicatele din Poliție a făcut un sondaj printre membrii săi, pe care i-a chestionat cu privire la sporul pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale.

Concret, membrii de sindicat au fost întrebați dacă acest spor, care înseamnă între 30% (aproximativ 2000 de lei net) și 50% (aproximativ 4000 de lei net) din salariul de bază, ar trebui să mai fie acordat sau anulat. 

Polițiștii chestionați, într-un procent covârșitor, au spus clar NU ar mai trebui să fie acordat, adică își doresc să fie închis robinetul cu bănet în numele sporului de excelență! Acest răspuns ridică o nouă întrebare, și anume: de ce și-ar dori marea majoritate a polițiștilor să nu mai fie acordat acest spor? În contextul în care reprezintă sume considerabile. Răspunsul este cât se poate de simplu și ar trebui să ajungă și la urechile membrilor actualului guvern, care are alte direcții, discutabile, pentru a reduce deficitul bugetar.

Dacă mai marii din Poliție nu au încredere în acest sondaj, pot să comande ei unul, ca să vadă ce cred polițiștii despre sporul de excelență. Dar nu au făcut-o, semn că nu vor să schimbe nimic, adică își doresc ca sistemul să funcționeze în continuare la fel. Bine pentru ei și clica lor, prost pentru majoritate!

E mai profitabilă relația cu șeful decât o misiune specială

Polițiștii chestionați vor ca acest spor să fie scos, pentru că criteriile în baza cărora este acordat nu are, în cele mai multe cazuri, nicio treabă cu lucrările de excepție sau misiunile speciale, ci țin mai degrabă de cumetrii, relații cu șefii etc. Atacul.ro a publicat, în ultimii 7 ani, mai multe articole despre modul în care acest spor este acordat, iar concluzia trasă, nu numai de noi, ci și de sindicaliștii din Poliție, a fost aceea că avem de-a face cu o fraudă cu fonduri publice. Și asta pentru că acordarea acestui spor, așa cum am arătat, nu are, de regulă, nicio treabă cu performanța.  Obediența și relațiile, indiferent de natură, stau la bază. Sporul de excelență este luat în calcul la stabilirea pensiilor personalului MAI, iar acest lucru înseamnă, în anumite situații, pensii cu câteva mii de lei mai mari.

„Excelență” pentru ce?

Toate aceste aspecte au fost făcute publice inclusiv de câteva sindicate din Poliție. De exemplu, reprezentanții Sindicatului „Diamantul” au dat în judecată Poliția Română pentru a obține desecretizarea notelor de fundamentare care stau la baza acordării acestor sporuri. Instanța le-a dat câștig de cauză sindicaliștilor și așa am aflat că mulți polițiști, în prezent beneficiari ai unor pensii uriașe, au luat spor de excelență pentru că „este căsătorit, are un copil student și locuință personală”. În ce a excelat acel polițist?

Un alt polițist nemțean a primit spor de excelență pentru că „a manifestat un comportament corespunzător în relațiile din societate”. Contabilul a primit spor de excelență pentru că a depus bilanțurile contabile la timp etc. Iar penibilele exemple pot continua.

Zeci de milioane de euro cheltuite în fiecare an

În situația economică dificilă în care se afla țara, după cum se plâng guvernanții, premierul Bolojan ar putea cere și o analiză amodului în care se acordă sporul de excelență, care este acordat și în MAI, și în MApN, și să ia măsuri fie pentru anularea lui, fie pentru ca acesta să fie acordat NUMAI pentru lucrări de excelență și misiuni speciale reale și nu pe baza altor criterii, menite să îmbuibe anumiți angajați ai statului, purtători de haine de polițist.

Este de notorietate că Vitalie Josanu, președintele SPR „Diamantul”, a criticat dur modul în care este acordat sporul de excelență, având mai multe luări de poziție publice în acest sens. Josanu, care a fost dat afară din Poliție în condiții suspecte, condiții care vor fi lămurite în justiție, este de părere că puțini polițiști vor fi supărați dacă sporul de excelență va fi anulat.

„Se poate renunța fără la majorarea salarială de până la 50% pentru misiuni de risc deosebit sau lucrări de excepție. Această majorare se acordă în baza unui Ordin clasificat, nr. S/7/2018, deci netransparent și arbitrariu. Sindicatul nostru a criticat în repetate rânduri și a prezentat public dovezi din care rezultă că majoritatea beneficiarilor nu se încadrează criteriilor fundamentale ce rezultă din însăși denumirea acestui spor (risc deosebit sau lucrări de excepție). Mai mult decât atât, potrivit S/7/2018, majorarea se acordă până la 5% din personalul unității, în realitate în fiecare unitate județeană (IPJ, ISU, Jandarmerie), numărul beneficiarilor este aproape 3%. Polițiștii sau militarii de rând pot obține această majorare – ce se acordă 6 luni consecutiv – o singură dată în carieră sau niciodată, în timp ce inspectorii șefi și cadrele din structurile centrale iau această majorare neîntrerupt. Pentru că sumele rămase de la unitățile teritoriale nu se economisesc, ci sunt redirecționate la centru pentru a asigura acordarea acestei majorări în mod neîntrerupt cadrelor din Aparatul Central MAI și IGPR. După calculele noastre, această majorare constituie aproximativ 60 000 lei lunar/unitate (IPJ, ISU, Jandarmerie), respectiv 180 000 lei/județ la care se adaugă cealaltă jumătate direcționată pentru plata cadrelor de la centru. Astfel, numai la nivel MAI, lunar, statul român cheltuiește inutil aproximativ 20 000 000 lei/lună (42 județe + 6 sectoare București + structuri centrale și MAI), respectiv 240 000 000 lei anual (aproape 50 000 000 euro) doar la nivel MAI (nu putem estima aceste cheltuieli în MAPN). Precizăm că acordarea neîntreruptă a acestei majorări cadrelor din aparatul central MAI și IGPR – inclusiv inspectorilor șefi din județe – este abuzivă și ilegală iar suspendarea acestei majorări întrunește acordul majorității polițiștilor și militarilor, din cauza modului netransparent, discriminatoriu și arbitrariu în care se acordă. Principalii opozanți sunt funcționarii din Aparatul Central MAI și IGPR care sunt și primii interesați în menținerea majorării”, a declarat Vitalie Josanu.

În opinia liderului de sindicat, statul ar putea renunța și la „majorarea anticorupție”, pe care îl primesc toți angajații DGA și DGIPI, mai ales că sunt mulți care îl primesc fără a îndeplini condițiile legale.

„Prin Decizia ÎCCJ nr. 60/2024, s-a stabilit că “de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu.” Această decizie evidențiază faptul că activitățile de prevenire și cele de combatere trebuie să fie îndeplinite cumulativ, nu alternativ, ceea ce contrazice direct practica MAI de a acorda sporul tuturor angajaților DGA și DGPI. Conform adresei MAI nr. 1736000 din 18.03.2025, atât personalul militar din DGPI (Direcția Generală de Protecție Internă), cât și toți polițiștii din DGA (Direcția Generală Anticorupție) beneficiază de aceste majorări salariale. MAI afirmă că “toți polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție au prevăzute în fișa postului atribuții de prevenire și combatere a corupției și desfășoară astfel de activități ori de câte ori situația operativă o impune.” Această generalizare este în flagrantă contradicție cu: Regulamentul de Organizare și Funcționare al DGA (OMAI 158/2017) care arată clar că există compartimente cu atribuții exclusiv administrative, cum ar fi: Financiarul (art. 41), care se ocupă de gestionarea resurselor financiare, elaborarea bugetului și operațiuni contabile; Biroul juridic (art. 42), care asigură asistență juridică și reprezintă instituția în instanță; Compartimentul de psihologie (art. 43), care realizează evaluări și asistență psihologică”, a conchis Vitalie Josanu.

Populația, inertă

Sunt doar câteva chestiuni care ar trebui să-i oblige pe guvernanți să ia atitudine. N-au făcut-o și, probabil, nici nu o s-o facă. De ce? Pentru că este mai simplu să reduci din deficit cocoșând populația cu taxe și impozite decât să te iei la trântă cu sistemul. Pentru că, nu-i așa, dacă poți să aduci bani din altă parte la buget, mai ales că cei împovărați nu țipă, prin mărire de taxe, de ce să-i mai superi pe cei care, de zeci de ani, spoliază banul public. Chestiune universal valabilă, pentru că se vede clar că nimic bun nu s-a întâmplat în zona bugetară. În continuare, primăriile și consiliile județene cheltuiesc fără nicio jenă, schemele de personal au rămas aceleași etc.

D. MURARU

CITEȘTE ȘI:

Are curaj premierul Bolojan să taie aberantul spor de excelență acordat agreaților din Poliție? Zeci de milioane de euro cheltuite anual pe lucrări de excepție și misiuni speciale inexistente