O radiografie a agriculturii județului Neamț. Factorii care au transformat agricultura locală în 34 de ani

Un studiu realizat de Direcția Regională de Statistică Neamț asupra agriculturii locale, în perioada 1990 – 2024, relevă transformările pe care acest domeniu le-a suferit de-a lungul celor peste 3 decenii, pe fondul schimbărilor de ordin economic, social, climatic.

Cercetarea statisticienilor constituie, practic, o radiografie a agriculturii județului Neamț, aflată într-o continuă adaptare. Câți nemțeni mai lucrează în acest domeniu, ce suprafețe de teren arabil mai deține județul Neamț, câte animale mai cresc și în ce excelează fermierii nemțeni, aflați din acest interesant studiu.

Transformările structurale în agricultura județului Neamț (1990-2024)

Agricultura a reprezentat, de la începutul secolului XX și până în a doua parte a regimului socialist, cea mai importantă activitate economică a județului Neamț. Conform datelor Recensământului din 1930, în perioada interbelică, peste 70% din populația ocupată, atât a județului Neamț, cât și a județului Roman era angrenată în activitățile agricole. Orientată în principal spre creșterea animalelor și mai puțin spre cultivarea plantelor, ca urmare a reliefului montan și a suprafețelor extinse de teren accidentat, agricultura județului a trecut prin schimbări semnificative în ultimii ani, determinate în special de evoluțiile politice și demografice.

La începutul anilor 2000, peste 50% din totalul populației ocupate activa în agricultură și silvicultură, procentul fiind într-o scădere considerabilă în ultima decadă, ajungând până la valori de sub 20%. Cele mai recente date statistice disponibile (2024) arată că doar 19,7% din populația ocupată a județului activa în domeniul agriculturii și silviculturii, în timp ce, la nivel național, procentul era de doar 11,2% din totalul populației ocupate (Figura 1). Criza forței de muncă din domeniul agricol afectează performanța acestui sector economic și este o consecință atât a declinului demografic, cu precădere din zonele rurale, cât și a tendinței generale de terțializare a activităților economice.

Figura 1. Populația ocupată în agricultură și silvicultură (% din total populație ocupată)

Transformările din agricultura județului au fost strâns legate de contextul natural și de schimbările sistemice survenite după 1990. Trecerea de la un model economic centralizat la unul de piață a influențat profund structura și funcționarea acestui sector. În plus, caracteristicile geografice ale județului – inclusiv proporția ridicată a suprafețelor împădurite, care, în 2024, a ajuns la 44% din totalul teritoriului – au limitat extinderea terenurilor agricole, menținând o dinamică relativ constantă a acestora, în ultimele decenii. (Figura 2).

Figura 2. Evoluția suprafețelor fondului funciar al Județului Neamț

Suprafețele agricole

Referitor la tipurile de suprafețe agricole – terenuri arabile, pășuni și fânețe, suprafețe viticole și pomicole – acestea au înregistrat scăderi, după 1990. În special viile și livezile au fost afectate, multe dintre terenurile respective fiind transformate în spații cu alte utilizări.

Analiza comparativă dintre anii 1990 și 2014 arată creșteri ușoare ale suprafețelor acoperite cu pășuni/ fânețe, a celor arabile și diminuări ale suprafețelor viticole și pomicole, ca urmare a desființărilor structurilor de tip cooperatist (Figurile 3-10).

Figurile 3-4. Suprafața arabilă a Județului Neamț în 1990 și  2014

Figurile 5-6. Suprafețele acoperite cu pășuni și fânețe ale Județului Neamț în 1990 și 2014

Figurile 7-8. Suprafețele viticole ale Județului Neamț în 1990 și 2014

Figurile 9-10. Suprafețele pomicole ale Județului Neamț în 1990 și 2014

Suprafața agricolă totală utilizată și exploatațiile agricole

Desființarea sistemului centralizat administrat de stat și revenirea la administrarea privată a generat fragmentarea suprafețelor agricole și implicit transformări în structura și dimensiunea exploatațiilor agricole, atât la nivel național, cât și județean. Astfel, conform datelor colectate la Recensământul General Agricol din 2020, la nivelul județului existau 87.479 exploatații agricole, din care 80% aveau sub 2 ha, 15% între 2-5 ha, 3% între 5-10 ha și doar 2% aveau peste 10 ha. Suprafața agricolă totală utilizată, la nivelul județului, a fost de 242.809 ha, din care 61% teren arabil, 36% păşuni şi fâneţe, 2% grădini familiale, 1% culturi permanente, Neamțul situându-se la nivel național printre județele cu o valoare mică a acestui indicator (Figura 11). La nivel local, aceleași date evidențiază faptul că cele mai mari suprafețe de teren arabil utilizat sunt deținute de comunele Girov, Valea Ursului, Secuieni, Cordun, Bârgăoani, în timp ce pășunile și fânețele cu cele mai mari suprafețe sunt valorificate de exploatațiile agricole din comunele Dămuc, Borca, Poiana Teiului, Pipirig, Bicazu Ardelean. La nivel general, cele mai extinse suprafețe aparțin exploatațiilor agricole din comunele Girov, Valea Ursului, Răucești, Secuieni, Dămuc și Borca, iar cele mai mici, din comunele Gâdinți, Tarcău și Pâncești (Figura 12).

Figurile 11 -12. Suprafața agricolă utilizată la Recensământul General Agricol din 2020 (total ha)

Parcul de tractoare și mașini agricole

În ceea ce privește baza tehnico-materială, parcul de tractoare și mașini agricole a înregistrat o evoluție pozitivă, atât la nivel național, cât și județean, numărul acestora crescând constant, după 1990 (la nivel național, numărul de tractoare agricole s-a dublat în 2024, față de anul 1990). O situație similară se constată și în cazul județului Neamț, unde a crescut considerabil numărul de tractoare, de semănători mecanice și de pluguri pentru tractoare (Tabel 1).

Tabel 1. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole în Județul Neamț

Factori care au influențat dinamica suprafețelor cultivate

Dinamica suprafețelor cultivate cu principalele culturi, precum și a producției vegetale, este influențată de numeroși factori naturali și antropici – specificul geografic, schimbările climatice, practicile agricole, deficitul de forță de muncă specializată sau tipologia și dimensiunea exploatațiilor agricole.

La nivel național, ultimii 35 de ani au marcat o scădere a suprafețelor cultivate (de la 9,4 milioane ha în 1990 la 8,1 milioane ha în 2024), dar și o creștere a producției, în special pentru anumite tipuri de culturi tradiționale (cereale boabe, floarea soarelui, sfeclă de zahăr), ceea ce sugerează o îmbunătățire a productivității și a performanței acestui sector economic. Astfel, datele din 2024 arată că, la nivel național, producția agricolă vegetală era dominată de culturile de grâu, porumb, furaje, orz și orzoaică, legume, floarea soarelui, rapiță și cartofi, în timp ce suprafețele cultivate mai mari sunt cele ocupate de culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, furaje verzi, orz și orzoaică, rapiță. În județul Neamț, perioada de după 1990 a marcat, de asemenea, o scădere a suprafeței totale cultivate, aceasta ajungând de la 171 mii ha, în anul 1990, la 157,7 mii ha, în 2024. Analiza datelor pe principalele tipuri de culturi evidențiază o creștere semnificativă a suprafețelor cultivate cu floarea soarelui, o scăderea a celor cultivate cu legume și cartofi, în timp ce suprafețele cultivate cu cereale boabe au avut o fluctuație redusă, în ultimii 20 de ani (creșteri constante s-au evidențiat mai ales în cazul suprafețelor cultivate cu porumb) (Figura 13).

Figura 13. Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi în Județul Neamț

Județul Neamț pe locul 3 pe țară la producția de sfeclă de zahăr și ciuperci cultivate

Producția agricolă vegetală din județ a cunoscut o evoluție oscilantă, fiind susținută în principal de culturile de cereale boabe, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui. În schimb, suprafețele cultivate cu cartofi și leguminoase boabe au înregistrat scăderi semnificative în ultimii ani. (Figura 14). Dintre culturile cu o evoluție pozitivă, în ultimii ani, se remarcă porumbul boabe, soia, rapița. Conform ultimelor date colectate în 2024, județul Neamț se situa la nivel național pe locul 3 la producția de sfeclă de zahăr (după județele Mureș și Iași), pe locul 3 la producția de ciuperci cultivate (după județele Sălaj și Satu Mare), pe locul 8 la producția de secară, pe locul 10 la producția de fasole boabe, pe locul 11 la producția de cartofi și, respectiv, pe locul 12 la producția de porumb.

Figura 14. Producția agricolă vegetală a principalelor culturi în Județul Neamț

Suprafața viilor pe rod a scăzut aproape la jumătate

După 1990, suprafețele cultivate cu viță de vie și producția de struguri au scăzut constant, atât la nivel național, cât și județean. Astfel, în cazul Neamțului, suprafața viilor pe rod a scăzut aproape la jumătate, proporțional cu producția de struguri (Figura 15). Aceeași situație se observă și în cazul pomilor fructiferi (Figura 16), numărul acestora și producția totală de fructe cunoscând diminuări semnificative, cu importante scăderi la producția de pere și nuci.

Figura 15. Evoluția suprafețelor viilor pe rod și a producției totale de struguri în Județul Neamț

Figura 16. Evoluția numărului de pomi fructiferi și a producției totale de fructe în Județul Neamț

Neamțul, pe locuri fruntașe la efectivele de cabaline și porcine

Dinamica efectivelor de animale, la nivel național, s-a manifestat cu precădere prin scăderi ale acestui indicator la principalele categorii – bovine, porcine, ovine, păsări – cele mai însemnate diminuări înregistrându-se în cazul efectivelor de porcine (de la 12 milioane de capete în 1990, la 3 milioane de capete în 2024). Singura categorie la care s-au constatat creșteri a fost cea a familiilor de albine – de la 1 milion în 1990, la aproape dublu în 2024. Tendința generală de scădere a efectivelor de animale s-a constatat și în cazul județului Neamț, ultimii ani fiind marcați prin diminuarea acestora la toate categoriile analizate (Figura 17). Ultimele datele din 2024 situează Neamțul pe locul 5, la nivel național, la efectivele de cabaline, pe locul 6 la efectivele de porcine și pe locul 12, la cele de bovine.

Figura 17. Evoluția efectivelor de animale în Județul Neamț

Mai multă miere

În ceea ce privește producția animală, se observă, la nivel național, un trend descendent la principalele categorii de produse, precum carnea, laptele și ouăle, însă și o tendință de creștere a cantităților de produse precum lâna și mierea. În cazul județului Neamț, după 1990, s-au înregistrat scăderi la toate categoriile de produse analizate, cu excepția mierii extrase, deși în ultimii ani producția totală de carne prezintă o evoluție pozitivă (Tabel 2).

Tabel 2. Evoluția producției agricole animale pe principalele categorii în Județul Neamț

Neamțul nu se află printre județele cu valorile cele mai mari ale producției agricole totale

Valoarea producției ramurii agricole reprezintă expresia valorică a volumului tuturor produselor agricole vegetale și animale (fără pierderi și intraconsum), obținute într-un an calendaristic, a cheltuielilor cu înființarea și întreținerea plantațiilor de pomi și vii, până la intrarea lor pe rod, a serviciilor agricole executate de către unități specializate contra unui tarif sau pe baza de contract precum și a activităților secundare neagricole neseparabile. La nivelul României, valoarea producției pentru toate cele trei sectoare amintite a crescut în ultimii 20 de ani, deși cu fluctuații importante. În anul 2023, 60% din valoarea totală era deținută de producția vegetală, 37% de cea animală și 3% de serviciile agricole. În cazul Neamțului, valoarea producției a înregistrat, de asemenea, creșteri, la nivelul anului 2023, 50% din valoarea totală aparținând sectorului vegetal, 49% ramurii creșterii animalelor, iar 1% serviciilor agricole (Figura 18). În context regional, județele Suceava, Iași și Botoșani prezintă valorile cele mai mari ale producției agricole totale, comparativ cu celelalte județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (Figura 19).

Figura 18. Evoluția valorii productiei agricole pe sectoare, în Județul Neamț

Figura 19. Evoluția valorii productiei agricole totale în județele Regiunii de Dezvoltare Nord Est

Principalele provocări ale agriculturii județului Neamț

Sectorul agricol are o importanță semnificativă în economia unei țări, însă prezintă numeroase vulnerabilități și condiționări, de la caracteristicile biopedoclimatice, până la resursa umană implicată, progresul tehnologic sau contextul socio-politic. La nivel național, contribuția agriculturii și silviculturii la formarea PIB-ului a scăzut în ultimii 35 de ani, ajungând de la aproape 10% în 1990, la 3,3% în anul 2024, pe fondul schimbării regimului politic și transformărilor structurale majore suferite de acest sector economic. Județul Neamț a cunoscut, în perioada de după 1990, un declin al sectorului agricol, manifestat prin evoluția negativă a unor indicatori precum suprafețele cultivate cu principalele culturi, producția vegetală, efectivele de animale și producția animală, concomitent cu scăderea ponderii populației ocupate în acest sector economic. Pe de altă parte, datele recente indică o tendință pozitivă în ceea ce privește baza tehnico-materială – inclusiv parcul de tractoare și utilaje agricole – precum și în valoarea totală a producției și în randamentele obținute pentru anumite categorii, cum ar fi sfecla de zahăr, floarea-soarelui, carnea și mierea.

Principalele provocări ale agriculturii județului Neamț, unde predomină încă o agricultură specifică zonei montane, rămân cele legate de nivelul de productivitate, diversitate și accesul la piețe, din cauza deficitului de forță de muncă specializată, a scăderii demografice în mediul rural și a frecvenței hazardelor climatice și hidrologice.

Direcția Regională de Statistică Neamț 

Notă: Intertilurile aparțin redacției

Sursa foto: ro.wikipedia.org

CITEȘTE ȘI: 

Educația în județul Neamț: între realități demografice și performanță școlară. Ce modificări au intervenit, ce măsuri au fost luate și ce eforturi au fost depuse pentru a crește performanța școlară la nivel local

Orașele județului Neamț, afectate de îmbătrânirea demografică. Serviciile și comerțul predomină economia urbană, iar transportul public este utilizat de numai 7% dintre pietreni