Orașele județului Neamț, afectate de îmbătrânirea demografică. Serviciile și comerțul predomină economia urbană, iar transportul public este utilizat de numai 7% dintre pietreni

Orașele județului Neamț sunt afectate de îmbătrânirea demografică, economia urbană se bazează pe comerț și servicii, iar transportul public este utilizat de un număr infim de persoane, arată studiul „Orașele și dezvoltarea urbană în județul Neamț”, realizat recent de Direcția Regională de Statistică Neamț.

Lucrarea pune în lumină nevoia de soluții pe termen lung pentru a diminua efectele negative ale crizei demografice și presiunea asupra serviciilor sociale și de sănătate.

„Zonele urbane ale județului Neamț sunt afectate de îmbătrânirea demografică, fenomen specific întregii țări și caracterizat prin scăderea natalității, creșterea cvăsperanței de viață la naștere, valori negative ale sporului migratoriu, ponderi mici ale persoanelor de vârstă tânără din totalul populației, scăderea ratei de înlocuire a forței de muncă și creșterea raportului de dependență demografică. Principalii indicatori demografici evidențiază faptul că în toate cele cinci centre urbane din Neamț populația rezidentă a scăzut în intervalul dintre ultimele două recensăminte (2011, respectiv 2021) și, de asemenea, faptul că s-au produs modificări în ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, ponderea populației vârstnice (peste 65 de ani) din total populației crescând semnificativ, cu precădere la nivelul muncipiilor Piatra Neamț și Roman”, arată studiul recent al statisticienilor nemțeni.

Scăderea și îmbătrânirea populației, impact direct asupra dezvoltării orașelor

Scăderea ponderii populației de vârstă adultă determină transformări semnificative în funcționalitatea unui oraș, atrăgând diminuarea populației în vârstă de muncă, cu efecte negative asupra pieței muncii și punând presiune pe serviciile de sănătate și de protecție socială.

„Declinul demografic al centrelor urbane din județul Neamț este evidențiat, de asemenea, și prin soldul schimbărilor de domiciliu, diferența dintre cei sosiți și cei plecați din localitate (inclusiv migrația internațională) înregistrând creșteri semnificative în ultimii zece ani. Astfel, valoarea acestuia a crescut de la -479 în 2014 la -1039 în 2023 (Piatra Neamț), de la -577 în 204 la -654 în 2023 (Roman), de la -47 în 2014 la -67 în 2023 (Bicaz), de la +75 la -56 în 2023 (Roznov) și de la -70 în 2014 la -134 în 2023 (Târgu Neamț). Scăderea și îmbătrânirea populației în toate cele cinci orașe și municipii ale județului (în special în reședință) are impact direct asupra dezvoltării socio – economice a acestora, astfel încât sunt necesare soluții pe termen lung pentru a diminua efectele negative ale acestor transformări demografice”, potrivit studiului „Orașele și dezvoltarea urbană în județul Neamț”.

Economia orașelor se bazează pe comerț și servicii

Comerțul și serviciile domină mediul economic urban al județului Neamț, cu excepția municipiului Roman, unde preponderant este sectorul industrial, arată analiza statisticienilor nemțeni.

În același timp, lucrarea relevă accesibilitatea care condiționează dezvoltarea economică a orașelor.

„Din acest punct de vedere, municipiul Roman pare să fie mai avantajat prin prisma situării sale în proximitatea drumului european E85, pe traseul viitoarei autostrăzi A7, la 86 km de Iași (pol regional de creștere) și la 43 km de Bacău. Transportul feroviar nu avantajează în mod particular zonele urbane ale județului Neamț, cea mai importantă magistrală feroviară fiind Magistrala 509 Bacău – Piatra Neamţ – Bicaz, derivată din magistrala feroviară ce leagă capitala de nordul țării. Cele mai apropiate aeroporturi care asigură conexiunea pe calea aeriană a centrelor urbane ale județului Neamț sunt cele situate în Bacău, Suceava, respectiv Iași”, mai arată lucrarea.

Orășenii preferă transportul cu autoturismele personale

În ceea ce privește rețeaua de transport urban și intraurban, studiul relevă faptul că în Roman și Piatra-Neamț s-a constatat o utilizare redusă a transportului în comun, cele mai multe deplasări în interiorul acestora realizându-se cu autoturismele personale.

Spre exemplu, în Piatra-Neamț 51,3% dintre locuitori se deplasează cu autoturismul sau motocicleta proprie, 7% folosesc transportul public, 40,7% merg pe jos și doar 1% preferă bicicleta.

În cazul municipiului Roman, 32% dintre subiecții anchetei realizate de autoritățile locale se deplasează cu autoturismul personal, 7% preferă car sharing-ul, 4% taxiul, 25% merg pe jos, 25% folosesc transportul public, iar 7% bicicleta.

(Sursa foto: capital.ro)

N.R.