Educația în județul Neamț: între realități demografice și performanță școlară. Ce modificări au intervenit, ce măsuri au fost luate și ce eforturi au fost depuse pentru a crește performanța școlară la nivel local

Direcția Regională de Statistică Neamț a finalizat, de curând, lucrarea „Educația în județul Neamț: între realități demografice și performanță școlară”, o analiză a învățământului nemțean care relevă modul în care schimbările demografice și reformele și-au pus amprenta asupra acestui domeniu și, totodată, și eforturile depuse în direcția creșterii performanțelor școlare.

Educația în județul Neamț: între realități demografice și performanță școlară

Populația școlară, într-un declin constant

Educația rămâne unul dintre pilonii esențiali ai dezvoltării unei comunități, iar județul Neamț oferă un exemplu relevant al modului în care schimbările demografice, reformele instituționale și eforturile locale modelează sistemul de învățământ. De la scăderi semnificative ale populației școlare, până la performanțe notabile în competițiile naționale și internaționale, evoluția educației în Neamț reflectă atât provocările, cât și potențialul unei regiuni aflate în transformare.

Populația școlară a județului Neamț a înregistrat scăderi constante, în perioada de după 1990, pe fondul declinului demografic, în special în rândul populației de vârstă tânără, astfel că, dacă în 1995 populația școlară depășea 115000 persoane, în 2024 aceasta număra 66681 de persoane. Scăderea accentuată s-a manifestat în cazul tuturor nivelurilor de învățământ, excepție făcând cel postliceal și de maiștri unde numărul de elevi a crescut ușor, ajungând la 1506 persoane în 2024, față de 1041 în 1995 (Figura 1). Cea mai importantă scădere a efectivelor de elevi s-a constatat în cazul învățământului profesional, odată cu reformele ce au dus la desființarea acestui tip de unități în 2009 (efectivul scăzând de la 9559 de elevi în 1995, la 831 în 2013), ulterior începând să înregistreze o creștere constantă. Această tendință generală de scădere a populației școlare este similară cu cea înregistrată la nivel național, acolo unde efectivele de elevi au cunoscut o diminuare continuă, de la an la an.

Figura 1. Evoluția populației școlare a Județului Neamț pe niveluri de învățământ

În ceea ce privește distribuția pe medii de rezidență, populația școlară din mediul urban s-a menținut, ca valori, peste cea din mediu rural, deși, la nivelul populației totale, 65% dintre locuitorii județului Neamț trăiesc în mediul rural. Pe fondul migrației accentuate de la începutul anilor 2000, se poate observa o diminuare semnificativă a efectivelor de elevi din mediul rural, în timp ce populația școlară din orașe, deși în scădere, se menține la valori constante (Figura 2).

Figura 2. Evoluția populației școlare a Județului Neamț pe medii de rezidență

La nivelul județului Neamț, rata de cuprindere în învățământ (raportul dintre populația școlară și cea rezidentă, corespunzătoare grupei de vârstă 3-23 de ani) a avut un trend descendent în ultimii 10 ani, ajungând de la 74% în 2012, la 63% în 2024. La nivel național, conform ultimelor date (2024), județul Neamț se situează printre unitățile teritoriale cu valori medii ale acestui indicator, cele mai mari valori fiind înregistrate în Municipiul București și în județele Cluj, Timiș, Sibiu, Brașov, Constanța în timp ce cele mai mici în județele Ilfov, Vaslui și Ialomița (Figura 3).

Figura 3. Rata de cuprindere în învățământ la nivel național (2024)

Numărul absolvenților pe toate nivelurile de învățământ a cunoscut de asemenea o reducere susținută, atât la nivel județean, cât și la nivel național, proporțional cu diminuarea populației școlare. În județul Neamț, numărul total al absolvenților a scăzut de la 15975 persoane în 1995, la 8977 în anul 2023. Cea mai semnificativă scădere recentă a acestui indicator s-a înregistrat în anul 2020, ca o consecință a impactului pandemiei COVID-19 asupra desfășurării actului educațional (Figura 4).

Figura 4. Evoluția numărului de absolvenți pe niveluri de educație  – Județul Neamț 

Cadrele didactice, în Neamț și în țară: tendințe și contraste (2024)

Un alt indicator statistic relevant îl reprezintă raportul dintre populația școlară și personalul didactic aferent acesteia, raport ce evidențiază, pe de o parte, scăderea numărului de elevi în special în mediul rural și, pe de altă parte, necesitatea suplimentării personalului didactic în anumite zone și pentru anumite cicluri de învățământ. Astfel, la nivel național, datele din 2024 arată faptul că cele mai mari valori ale ratei personalului didactic, se observă în județe precum: Harghita, Covasna, Teleorman, Vaslui, Caraș Severin, iar cele mai mici valori în București și în județele Brașov, Iași, Constanța, Suceava (Figura 5). La nivel național valoarea acestui indicator a fost, în 2024 de 72,3, evidențiindu-se un ecart mare între județul cu cea mai mare valoare – Covasna (91) și cel cu cea mai mică valoare, respectiv Municipiul București – 62,4. Județul Neamț se înscrie în rândul județelor cu o valoare medie a acestei rate (72,5) evoluția ei în timp (de la 59,5 în 1992 la 72,5 în 2024) indicând o tendință de creștere a numărului de cadre didactice, raportat la 1000 de elevi. (Figura 6).

Figura 5. Personal didactic la 1000 de elevi (2024)

Figura 6. Personal didactic la 1000 de elevi în Județul Neamț

Pe medii de rezidență, în mediul rural se observă o valoarea mare a acestui indicator în cea mai mare parte din județele din vestul și centrul țării și, de asemenea, în Vaslui și Teleorman, în timp ce în Neamț, Suceava, Brașov, Prahova, Constanța se constată cele mai mici valori. La nivelul mediului urban, valorile acestui indicator sunt mai mici decât cele din mediul rural, ceea ce se explică printr-o concentrare mai mare a resurselor educaționale în orașe astfel că, la nivel național, cele mai mari valori se observă în județe precum: Harghita, Covasna și Caraș Severin, iar cele mai mici valori în județe precum: Brașov, Prahova, Constanța, Olt și în București. Județul Neamț deține valori medii ale acestei rate – 69,3 în urban, respectiv mai mici în rural – 76,7 (Figurile 7-8). În ceea ce privește personalul didactic pe cicluri de învățământ, datele din 2024 arată faptul că valori mari ale acestei rate, atât la nivelul primar și gimnazial, cât și la cel liceal și profesional sunt deținute de județele Harghita, Covasna, Mureș, Caraș Severin, Gorj, Vâlcea, Teleorman sau Vaslui (peste 85), iar cele mai mici revin Municipiului București și județelor Brașov, Prahova, Suceava (sub 75). Județul Neamț deține, de asemenea, valori medii ale acestei rate calculate pentru cele două cicluri de învățământ, 77,2 în cazul ciclului primar și gimnazial, respectiv 70,3 în cazul ciclului liceal/profesional (Figurile 9-10).

Figurile 7-8. Personalul didactic la 1000 de elevi în mediul urban vs. mediul rural (2024)

Figurile 9-10. Personalul didactic la 1000 de elevi în învățământul primar și gimnazial vs. liceal și profesional (2024)

La nivel european, un alt indicator legat de raportul dintre populația școlară și cadrele didactice îl reprezintă numărul de elevi ce revin unui profesor. Astfel, datele Eurostat din 2023 plasează România pe primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de elevi per profesor în învățământul primar (cu 18,4 elevi la un profesor) și de asemenea printre primele locuri în ceea ce privește învățământul secundar (cu 11,1 elevi la un profesor) (Figurile 11-12).

Figurile 11-12. Numărul de elevi ce revine unui profesor în învățământul primar vs. secundar (Eurostat, 2023)

Rezultate promițătoare la Bacalaureat, dar abandonul școlar rămâne o provocare

În ceea ce privește rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat, în ultimii 10 ani, aceasta s-a menținut constant peste 70%, la nivelul județului Neamț (valori asemănătoare cu cele pe țară), cu o ușoară tendință de creștere, începând cu anul 2022. La nivel național, rezultatele finale privind promovarea examenului de Bacalaureat, în anul 2025, marchează cele mai mare valori ale acestui indicator în Municipiul București și în județele Cluj, Iași, Bacău, Brașov respectiv cele mai mici în județele Gorj, Ilfov și Mehedinți. Județul Neamț ocupă locul 12 pe țară, cu o rată de 79,4% (Figura 13).

Figura 13. Rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat din 2025

Rata abandonului școlar reprezintă diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar. La nivel național, rata abandonului în învățământul preuniversitar a scăzut în ultimii 10 ani la ciclurile primare, gimnaziale și liceale și a crescut ușor în cazul învățământului postliceal și de maiștri. Aceeași situație se constată și în cazul județului Neamț, rata abandonului diminuându-se treptat la toate nivelurile, mai puțin la cel postliceal (de la 1,7% în 2010, la 1,1% în 2023, în cazul învățământului primar și gimnazial și de la 3,7% în 2010, la 0,9% în 2023, în cazul celui liceal). Datele din 2023 de la nivel național situează Neamțul printre județele cu valori medii ale ratei abandonului la toate cele trei niveluri analizate (Figurile 14-16).

Figurile 14-15. Rata abandonului școlar în învățământul primar & gimnazial și în cel liceal și profesional (2023)

Figura 16. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri

Mii de elevi cu rezultate importante, la olimpiade și concursuri școlare

La nivelul anului școlar 2024-2025, elevii județului Neamț au participat într-un număr consistent la numeroase concursuri și olimpiade școlare, obținând rezultate semnificative, conform rapoartelor Inspectoratului Școlar Județean Neamț^[1]. Astfel, la etapele județene a participat un număr de 3884 de elevi nemțeni, care au obținut 1417 premii, iar la cele naționale un număr de 1118 elevi, cu un total de 577 de premii. De asemenea, au fost înregistrate și participări ale elevilor din Neamț la etapele internaționale ale olimpiadelor de Informatică (o medalie de bronz), Limbi străine (3 participări, 1 premiu) și la competiții sportive (5 premii obținute). La olimpiadele și concursurile naționale, cele mai multe participări ale elevilor din Neamț s-au înregistrat la discipline precum Geografia, Matematica, Artele și Limbile străine.

Infrastructura școlară arată bine în special la capitolul investiții în IT

Referitor la infrastructura școlară, aceasta a suferit modificări în perioada de după 1990, ca adaptare la procesul de scădere a populației școlare. Astfel, numărul de unități de învățământ, la fel ca cel al personalului didactic, a scăzut constant la nivelul județului Neamț, în special în ultimii 20 de ani (Figura 17). Ultimii ani marchează totuși o tendință de creștere ușoară, atât a numărului de unități școlare, cât și a personalului încadrat (Figura 17). Din cele 147 de unități școlare existente în 2024, 41% erau situate în mediul urban, respectiv 59% în mediul rural, iar în ceea ce privește nivelul de educație 65% aparțineau ciclului primar și gimnazial, 26% ciclului liceal și profesional, respectiv 9% celorlalte cicluri de învățământ (preșcolar, postliceal, universitar).

Figura 17. Evoluția unităților școlare și a personalului didactic din Județul Neamț

Dotările școlare au suferit și ele modificări în ultimii ani, înregistrând un trend pozitiv, atât la nivel național, cât și local. Astfel, numărul de săli de clasă, laboratoare, săli de gimnastică și terenuri de sport precum și de PC-uri și echipamente IT au crescut constant, cea mai semnificativă diferență fiind înregistrată în cazul categoriei din urmă, ca urmare a investițiilor realizate în special în perioada pandemiei COVID-19 (Tabel 1).

Tabel 1. Infrastructura școlară în Județul Neamț

Concluzii privind evoluția recentă a învățământului, în județul Neamț

Învățământul din județul Neamț a cunoscut, în ultimii ani, transformări semnificative, în concordanță cu tendințele manifestate la nivel național. Printre cele mai importante schimbări se numără scăderea generală a populației școlare și reducerea numărului de unități de învățământ, fenomene determinate de migrația externă și internă, precum și de diminuarea populației tinere. Un alt aspect relevant îl reprezintă concentrarea resurselor educaționale și a personalului didactic în mediul urban, ceea ce accentuează disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale. De asemenea, din datele analizate se observă o tendință de creștere a ratei de promovabilitate la examenul de bacalaureat, precum și o diminuare a abandonului școlar la toate nivelurile de învățământ.

[1] https://www.isjneamt.ro/site/wp-content/uploads/2024/10/Raport-asupra-starii-invatamantului-2023-2024_ISJ-_Neamt_Redacted.pdf

Sursa foto: alba24.ro

DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ NEAMȚ